Povestiri cu Pat Hobby

Inca o traducere din opera lui F. Scott Fitzgerald – unul dintre cei mai importanti scriitori americani ai secolului XX, autorul romanului-cult Marele Gatsby – apare saptamina aceasta la Editura Polirom. Este vorba despre volumul Povestiri cu Pat Hobby, aparut in excelenta traducere a Alexandrei Coliban – saptesprezece povestiri, inspirate din propriile experiente ale F. Scott Fitzgerald, de pe vremea cind lucra pentru Universal Studios.
Pat Hobby, scenarist la Hollywood, traieste intr-o saracie lucie, in ciuda succesului pe care l-a avut in epoca filmului mut. Viata i se reduce la alcool, cinism si o continua preumblare in preajma studiourilor. Majoritatea povestilor il descopera falit, mai tot timpul implicat marunte intrigi financiare sau avind legatura cu mult dorita aparitie pe genericele filmelor. Ineditele intimplari descrise in acest volum sint pline de umor si de nostalgie fata de inceputurile cinematografului american, inainte sa devina o industrie, cum sustine, cu amaraciune, protagonistul.

„Pat Hobby, personajul principal din ciclul de saptesprezece povestiri scrise de F. Scott Fitzgerald, este mai mult sau mai putin un antierou. El este un omulet nascut intr-un mediu exploziv, in care starea naturala de spirit este iritabilitatea si cecurile neonorate sint o realitate fara sfirsit.” (Sunday Book Review)

Povestirile cu Pat Hobby reprezinta o contributie unica la literatura scrisa despre Hollywood, prin incercarea de a descrie relatia dintre scenarii si realizarea propriu-zisa a unui film. Pat Hobby nu este expresia felului in care se vedea pe sine F. Scott Fitzgerald, asa cum au sugerat unii critici, ci oglindeste lumea salbatica a Hollywoodului, in care personajul se straduia sa supravietuiasca.” (Publishers Weekly)

F. Scott Fitzgerald (1896‑1940) s‑a nascut in St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, This Side of Paradise (Dincoace de paradis; Polirom, 2005) in 1920, an in care s-a casatorit cu Zelda Sayre, ea insasi scriitoare. S‑a bucurat de la bun inceput de o imensa popularitate, dar si de recunoastere critica, fiind considerat unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai „generatiei pierdute”. Capodopera sa, The Great Gatsby (Marele Gatsby; Polirom, 2002, 2007, 2011), a aparut in anul 1925. Urmatorul mare roman, Tender Is the Night (Blindetea noptii; Polirom, 2001, 2009), a fost publicat in 1934. In 1999, suplimentul literar al ziarului The Washington Post a declarat Marele Gatsby drept al doilea mare roman in limba engleza al secolului XX, dupa Ulise de James Joyce. Fitzgerald a mai scris The Beautiful and Damned (Cei frumosi si blestemati, 1922; Polirom, 2008) si The Love of the Last Tycoon (Dragostea ultimului magnat, publicat postum in 1941). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care Tales of the Jazz Age (Povestiri din epoca jazzului, 1922), All the Sad Young Men (Toti acesti tineri tristi, 1926), Babylon Revisited and Other Stories (publicat in 1960 si tradus in colectia „Biblioteca Polirom” cu titlul Un diamant cit Hotelul Ritz si alte povestiri, 2006). La Editura Polirom a mai aparut si volumul de povestiri Strania poveste a lui Banjamin Button si alte intimplari din epoca jazzului (2009), a carui ecranizare a fost distinsa cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA si a obtinut cinci nominalizari la Globul de Aur.

F. Scott Fitzgerald este considerat drept unul dintre cei mai importanti scriitori americani ai secolului XX, autorul romanului-cult Marele Gatsby, al doilea mare roman in limba engleza al secolului XX, dupa Ulise de James Joyce, potrivit criticilor de la The Washington Post.
Traducere inedita din opera lui Fitzgerald, volumul Povestiri cu Pat Hobby are la baza propria experienta a scriitorului, de pe vremea cind lucra pentru Universal Studios.
Cartile lui F. Scott Fitzgerald aparute in traducere la Editura Polirom, aici.

Abonează-te gratuit prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona și vei primi notificări doar când vor fi publicate articole noi.

Direcționează 20% din impozit

Donează dacă vrei să susții financiar educația culturală. Decide ce faci cu 20% din impozitul afacerii tale. Poți contribui la dezvoltarea revistei, ca aceasta să aibă mai multă consistență, coerență și consecvență în plan editorial. Îți mulțumim în avans! Revista digitală SemneBune este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.