Cum l-am întâlnit pe Tom Waits (IV)

După vreo sută de metri, m-am retras înapoi pe trotuar, pentru că au mai trecut două maşini. Tot modele vechi. Tot nu ştiam exact ce modele. Dar, categoric, vechi. Foarte vechi. Anii ’30. Cei de la volan aveau şi ei pălării. Şi costume. Nici urmă de fiinţă omenească în blugi şi geacă. Nu înţelegeam nimic.

Cum l-am întâlnit pe Tom Waits (III)

Să plec cât mai departe, să scap de tot şi să mă apuc serios de pictat, asta părea cea mai bună soluţie. Dar cum? Că mai era şi nebuna de nevastă-mea. Şi nebuna de Marcela. Şi jobul meu bănos, dar imbecil. Ba chiar alesesem unde să evadez: undeva prin Bahamas.