Cosmin Leucuța este unul dintre cei mai traductibili și exportabili scriitori tineri pe care îi avem în acest moment și este puțin probabil să nu fie descoperit și tradus foarte curând. Cerul ca oțelul este ultimul său roman.
În volumul Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii?, Cosmin Leucuța face ce face el cel mai bine: sucește mințile cititorilor. Nu se poate pune întrebarea clasică „despre ce este cartea?”. Pentru că nu este despre ceva. Este despre totul.
[...] Tristeţe că ţi s‑a terminat bateria mobilului. Tristeţe că afară plouă. Tristeţe că omul are doar cinci degete la o mână. Tristeţe că ești o copie a unei cópii a unei cópii. [...]
[continuare] Andreea Tănase Îmi amintesc primul autograf, dar nu-mi amintesc autorul de la care l-am primit. Îmi amintesc că era bărbat, îmi amintesc cum era îmbrăcat (în raiați galben-muștar și cămașă în carouri) dar eram atât de emoționată, încât nu am ridicat privirea să îi văd și fața. Iar de numele lui nu auzisem. Oricum […]
Pentru iubitorii emisiunilor la radio: „Muzica modernă e un căcat cu frișcă [...] partea cea mai bună legată de muzica veche era că la radio nu se vedeau țâțele.” Cosmin Leucuța
Calitatea prozei lui Leucuța nu stă în conținutul senzațional, în derularea de evenimente șocante, în prinderea cititorului în mrejele alambicate ale unei realități imaginate cu iscusință, ci tocmai în fascinația banalului redat atât de onest și direct. Aceasta este senzația care predomină în volum: cea de normalitate – pe care un om al cuvintelor a transpus-o în pagină așa cum i s-a întâmplat lui.
