Bianca Dobrescu
Editor SB

Studiază filosofia, scrie poezie, este efervescentă și o cititoare împătimită. A fost premiată la Concursul IDC în 2011 este și activistă culturală. A debutat cu poezie la Ed. Grinta în volumul „Toamna asta citim Kafka” (2012). Face jurnalism economic și cultural. Nu-i plac mușchii și lichelele.

Număr articole publicate : 90

La taclale cu Silvia Cuevas Morales

SB: Câţj ani aveai când  ai început să scrii? Silvia Cuevas Morales:  Am început să scriu de mică, cred că aveam în jur de zece ani. La început aveam un jurnal în care obișnuiam să scriu poeme scurte. Apoi, în liceu (sosită deja în Australia) am avut o profesoară care a arătat un mare interes asupra scrierilor mele, ba chiar m-a ajutat și încurajat să le public. Am început să scriu în spaniolă, însă odată a ...

Citește mai departe

Mă sinucid altă dată de Kerstin Gier

Kerstin Gier, autoarea a peste 30 de romane, se bucură de un mare succes, multe din cărţile sale fiind declarate "Cartea anului" în Germania. Kerstin a debutat în 1996. În 2005 a publicat Ein unmoralisches Sonderangebot, roman distins cu premiul DeLia, astfel autoarea şi-a asigurat prezenţa în juriu începând cu 2007 la ediţiile viitoare. "Scrisul trebuie să fie ca o distracţie. Scrieţi ceea ce aţi dori voi ...

Citește mai departe

Slam Poetry în Fabrica

Ce fac mâine, 25 octombrie, la 20:30 în club Fabrica? Bag o doză de curaj și dau drumul șirului de vorbe nespuse. Ai auzit de Slam poetry? Dacă ai auzit poate că ai și participat la prima ediție. Nu există zile frumoase fără poezie. Am zis-o și tot repet. Și când poezia prinde grai atunci mai-mai că nu-ți mai încapi în piele de veselie. Nu exagerez. Peste ce dai mâine seară? Peste poeți contemporani care, n ...

Citește mai departe

Oscar și Tanti Roz de Eric-Emmanuel Schmitt

În ultimul an de liceu când toți învățau pe rupte, la mine nu trecea o zi fără să fi „răsfoit” minim 20 de bloguri. De obicei despre cărți. Tot atunci am citit cât nu citisem o viață întreagă. Zilele intrau în sac. În orele de mate nu-mi lipsea un deliciu de pe picioare. Așa, din blog în blog, aflând și preferințele altora, mi-a atras atenția un titlu: Oscar și Tanti Roz. Ce să fie, ce să fie? Am găsit cart ...

Citește mai departe

Jurnal de scriitor de Dostoievski

Ploua și nu aveam cui să recit „descântec de ploaie”. Ploua și eram în autocar savurând o lămâie (în stânga un tip vedea matrixul, în dreapta alți doi se holbau la sânii mei). Întotdeauna mă așez pe locul din spate. Și-atunci am zis (nu pentru prima oară) : Evrika! Să nu te dai rotund că-l știi pe Dostoievski până nu citești „jurnal de scriitor”(1873). Evit de câteva ore să zic ceva despre minunăția asta fi ...

Citește mai departe

Quo Vadis de Henryk Sienkiewicz

Când stai la taclale cu un om care caută motive, la tot „pasul”, să facă trimiteri la romanul lui Henryk Sienkiewicz publicat în 1895 (în Gazeta Polska), Quo Vadis, nu are cum să-ți scape cartea, mai ales că în 1905 a luat Premiul Nobel. „Îndrăgostit de istorie, Sienkiewicz a încercat a o converti într-un izvor care să insufle viață prezentului anodin. Chiar atunci când s-a îndreptat spre lumea antică, a co ...

Citește mai departe

Europa, calea romană de Rémi Brague

  Rémi Brague, filosof francez, profesor de filosofie medievală arabă și ebraică,  specialist în filosofie greacă, predă la Universitatea Paris 1 ca director al centrului de cercetare “Tradition de la pensée classique” şi istoria creştinismului european la Universitatea  Ludwig-Maximilian din Münchenh. Brague ne propune în cartea sa: Europa, calea Romană, o analiză arătând care este conținutul culturii ...

Citește mai departe

Arta pe om de Adina Nanu

Ai auzit de Adina Nanu? Dacă nu, zic  eu, este cazul. E critic și istoric de artă. Predă de peste 50 de ani cursuri de Istoria Artelor, Istoria Stilurilor și a Costumului la Universitatea Națională de Arte și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, din București. A publicat peste 30 de volume despre artă, din care ultimele sunt Arta pe om și Vezi?  Comunicarea prin imagine (Editura Vizu ...

Citește mai departe

Măsurarea lumii de Daniel Kehlmann

Somnoroasă și puțin aburită (de la ceaiul meu cu mentă),  astăzi am devorat și ultima pagină din Măsurarea lumii.  Ei bine, romanul Măsurarea lumii al lui Daniel Kehlmann este un deliciu. De fapt, mai ceva. Ca atunci când vezi zece straturi de pătrunjel,  ale tale toate, și începi să-ți înfigi dinții în legături, neștiind cu care să începi.  Am terminat-o în momentul în care mi-a picat Jurnal de scriitor (D ...

Citește mai departe