Aplicație pentru schimb de cărți a unui programator clujean

Vacanțele s-au cam terminat, revenim încet la rutina zilelor de lucru și la scurte evadări din cotidian, orice o însemna asta pentru fiecare dintre noi.

⊗ Pentru cei care fug de banalitate prin intermediul cărților, iată 16 volume noi recomandate de cei de la The New York Times pentru septembrie. La începutul lunii se pare că va apărea primul roman istoric semnat de Zadie Smith și intitulat The Fraud. „Plasat în Londra secolului al XIX-lea, primul roman istoric al lui Smith se concentrează pe figura reală a unui bărbat care a fost judecat pentru că s-a dat drept un nobil pierdut pe mare”, aflăm din articolul amintit, unde găsiți și alte detalii despre această carte.

Fanii lui Stephen King se pot bucura de un nou roman care se publică și în România concomitent cu lansarea lui internațională, la Editura Nemira. Este vorba despre Holly, în care „detectivul particular Holly Gibney (care a apărut în The Outsider și în alte câteva romane) revine, de data aceasta, pentru a se ocupa de un caz de dispariție de persoane, care – în stilul tipic King – se transformă într-o poveste de proporții dickensiene”, se spune în articolul din The New York Times.

Spre jumătatea lui septembrie va apărea și biografia lui Elon Musk. „Isaacson, autorul biografiilor de succes ale lui Steve Jobs și Albert Einstein, își îndreaptă atenția către Musk, miliardarul contrariat ale cărui afaceri includ Tesla, SpaceX și acum X, platforma de socializare cunoscută anterior sub numele de Twitter. Cartea promite o privire intimă asupra unei persoane care se simte obligată să încalce regulile – chiar și atunci când acestea nu sunt neapărat în favoarea sa”, aflăm din același articol.

Acestea sunt doar câteva dintre recomandări, vă las să le descoperiți și pe celelalte, cu mențiunea că este o selecție interesantă, pentru toate gusturile, iar eu sper să le vedem traduse pe toate și la noi.

⊗ Pe website-ul Publishers Weekly mi-a atras atenția un subiect interesant legat de cărți, o dispută ce are loc în Texas, unde se pare că există o propunere legislativă prin care li s-ar putea impune «vânzătorilor de cărți să analizeze și să evalueze cărțile din punct de vedere al conținutului sexual, în conformitate cu un standard vag articulat, ca o condiție pentru a face afaceri cu școlile publice din Texas. În conformitate cu legea respectivă, cărțile clasificate drept „explicite sexual” (în cazul în care cartea include materiale considerate „vădit ofensatoare”, conform unor standarde comunitare nespecificate) ar fi interzise în școlile din Texas, în timp ce cărțile clasificate drept relevante din punct de vedere sexual (cărți cu orice reprezentare a unui comportament sexual) ar necesita ca elevii să aibă permisiunea scrisă a părinților pentru a avea acces la ele. În plus, legea conferă statului puterea supremă de a schimba clasificarea oricărei cărți, iar vânzătorilor care refuză să clasifice cărțile sau să accepte clasificarea desemnată de stat li se va interzice să vândă cărți în școlile publice din Texas», se spune în articolul amintit.

Tot de acolo aflăm că un judecător federal a declarat că va emite un ordin preliminar care să blocheze aplicarea respectivei legi, inițiativă susținută de Asociația Americană a Librarilor, Asociația Editorilor Americani, Sindicatul Scriitorilor și alte organizații care au lăudat decizia, văzând-o ca pe o victorie pentru libertatea de exprimare.

Mai multe detalii puteți citi în articolul amintit, repet, îmi pare o dezbatere interesantă, cu atât mai mult cu cât în ultima vreme literatura de toate felurile a iscat tot felul de controverse.

⊗ Un articol despre premiul Booker 2023 m-a făcut să mă opresc pe The Guardian.

„Cei obișnuiți să se plângă de numărul mare de scriitori americani nominalizați la premiul Booker, de la lărgirea eligibilității, în 2014, vor avea parte de o surpriză plăcută în acest an: sectorul care conduce este cel al scriitorilor irlandezi… și al oamenilor pe nume Paul. Aceasta nu este singura surpriză; juriul a ales să pună în prim-plan câteva debuturi puțin cunoscute, în locul unor romane importante”, se spune în articolul respectiv.

Așadar, anul acesta se pare că va fi mai greu de ghicit cine va fi câștigătorul. Întotdeauna, cu câteva zile înaintea anunțării acestuia, se făceau predicții, editurile care aveau în portofoliu scriitori nominalizați pregăteau tiraje noi sau traduceri noi… De data aceasta, pe lista lungă se află inclusiv o distopie și un SF, genuri mai puțin obișnuite pentru acest premiu. „Este revigorant să vezi distopia lui Lynch nominalizată la un premiu adesea axat pe ficțiunea istorică, iar acesta este un roman impresionant atât din punct de vedere stilistic, cât și politic”, se mai spune în articolul pe care va trebui să îl citiți integral, dacă doriți să aflați mai multe.

⊗ Pe website-ul Literary Hub am găsit un fragment din cartea The Art of Libromancy, de Josh Cook, care este librar la Porter Square Books din Cambridge, Massachusetts. Subiectul surprins este unul foarte interesant, pe care mi-l doresc dezbătut și la noi. Mai exact, ce înseamnă să ai gusturi bune și gusturi proaste în materie de literatură și ce efecte au astfel de clasificări atât asupra vânzărilor de carte, cât și asupra cititorilor care se situează de o parte sau de alta în această privință. Și mi-a plăcut atât de mult, încât acum mă gândesc că ar fi trebuit să încep cu asta. 🙂

Probabil că celor mai mulți dintre noi ni s-a întâmplat să ne simțim prost la un moment dat, în vreo discuție față în față sau online, pentru că nu am citit vreo carte considerată foarte bună, de referință șamd sau pentru că am citit-o și nu ne-a plăcut. Despre asta vorbește, în esență, autorul cărții în acest fragment publicat pe Literary Hub. Fiind vorba despre drepturi de autor, nu pot să reproduc aici fragmente din carte, dar le puteți citi urmând linkul pe care l-am lăsat mai sus. Și insist să o faceți, pentru că, așa cum spuneam, este un subiect de care ne lovim ades. Este vorba despre judecăți de valoare și chiar manipulare emoțională, într-o oarecare măsură, o spune și autorul cărții.

Sunt date inclusiv exemple de scriitori despre care se credea cândva că este inacceptabil să nu-ți placă și se arată apoi cum s-a schimbat percepția aceasta și s-a mutat pe alte nume, în funcție de epocă și în funcție de cine anume spune că o anumită literatură este bună sau nu. Iar autorul cărții, fiind și librar, spune că el preferă să nu vorbească despre literatură folosind termenii „bună” sau „proastă”, ci să își pună unele întrebări despre nevoile cărora le răspunde o carte în raport cu un cititor și despre impactul ei social, cultural și litarar în contextul în care ea există.

Fragmentul este lung și merită citit integral, lucru pe care sper să îl faceți. Repet, este un subiect foarte fain, prezentat într-o manieră pe măsură și sper ca la un moment dat să se traducă și la noi această carte.

⊗ Un programator clujean, Pașca Ovidiu-Ionuț, a lansat o aplicație mobilă prin care se poate face schimb de cărți. Aplicația se numește TANNA și este disponibilă atât pe Android, cât și pe iOS.

„Funcțiile principale ale aplicației permit crearea unor licitații pentru cărțile dvs., fie manual, fie prin scanarea codului ISBN. Odată licitația creată, aceasta devine vizibilă pentru întreaga comunitate Tanna. Utilizatorul care a inițiat licitația va primi oferte de la alți utilizatori, iar alegerea câștigătorului îi aparține. După finalizarea licitației, cei doi utilizatori vor avea la dispoziție 7 zile pentru a pune la punct detaliile transferului de cărți, direct în chat-ul aplicației”, aflăm dintr-un comunicat al celor de la TANNA.

Este o idee bună, având în vedere că tuturor probabil că ni s-a întâmplat la un moment dat să ne dorim ceva nou de citit, fără să cumpărăm musai cărți noi. Schimbul de cărți se practică de mulți ani, în comunități create atât online, cât și offline, iar această aplicație pare să fie o completare utilă a acestui gen de interacțiune între iubitorii de cărți. Mai multe detalii despre funcționalitățile aplicației, pe pagina acesteia: https://www.tanna.app/.