Metro 2033. Scenarii postapocaliptice la modă

de Radu Mihalache

Se pare că, de ceva vreme, bătrâna Apocalipsă a devenit un subiect desuet. Anihilarea absolută a lumii construite de om nu mai vinde, nu mai este edgy. Deduc aceasta observând tendința autorilor, fie că vorbim de cărți, filme sau seriale, de a se axa din ce în ce mai mult pe poveștile celor care au supraviețuit evenimentului nimicitor. Așa ne-am trezit brusc cu o cantitate uriașă de romane post-apocaliptice, dintre care vom extrage doar unul astăzi: Metro 2033 de , apărut la editura în 2016.

Volumul a fost publicat pentru prima dată în Rusia în 2005, dar povestea concepției este una mai lungă. Gluhovski a început să îl scrie când avea 18 ani și l-a publicat pe site-ul propriu, în 2002. Succesul a fost unul extraordinar, adunând peste 3 milioane de cititori din toată lumea, număr care a motivat ulterioara apariție tipărită, urmată de numeroase traduceri și adaptări despre care vom vorbi la momentul potrivit.

Povestea se desfășoară, cum sugerează și titlul, în 2033, la 20 de la ani de la un atac nuclear care a devastat Moscova și i-a făcut pe cei câțiva supraviețuitori să se refugieze în interiorul metroului. În toți acești ani, oamenii au construit în subteran o nouă societate sau, oricum, au încercat. Aici descoperim punctul forte al romanului, universul pe care l-a construit autorul. Gluhovski clădește cu o acribie lăudabilă structura întregului metrou, de la cea politică, la cea socială sau religioasă. Marile structuri de organizare ce cuprind mai multe stații sunt Hansa, linia circulară dominată de componenta economică, o metaforă a capitalismului; Linia Roșie, condusă de noii comuniști, și Al Patrulea Reich, un regim care se dorește a fi neonazist, însă care interpretează ideologia într-un mod propriu și, pe alocuri, ilar. Pe lângă aceste trei mari puteri politice, întâlnim Polisul, stația unde vechea civilizație umană se conservă cel mai bine, lucru datorat și apropierii de Universitate și de Biblioteca Națională o stație a intelectualilor; rămân alte stații mai mici, neafiliate vreuneia dintre puteri.

Într-o astfel de stație, VDNH, pornește și povestea lui Artiom, protagonistul nostru, un tânăr crescut de un tată adoptiv care i-a salvat viața în timpul unui atac; un tânăr cu vagi amintiri legate de lumea de la suprafață, crescut în măruntaiele metroului și obișnuit cu vicisitudinile traiului de acolo, însă ferit de adevăratele pericole ce îl vor paște pe parcursul romanului. Atmosfera din stație este una apăsătoare, căci locuitorii stau în permanență sub imperiul fricii că vor fi atacați de Întunecați, ființe stranii, aberații genetice născute de universul radioactiv de deasupra. Acțiunea se declanșează odată cu sosirea la VDNH a lui Hunter, unul dintre stalkeri. Stalkerii sunt forțe de elită, care ies la suprafață și recuperează diverse lucruri folositoare (o trimitere nu foarte subtilă la Călăuza). Hunter vrea să descopere cuibul Întunecaților și îl îndeamnă pe Artiom să meargă la Polis să transmită colonelului Melnik un mesaj din partea lui, asta, desigur, dacă Hunter nu se va întoarce în două zile din misiune. Evident, nu revine la VDNH și, astfel, acțiunea se precipită.
Avem de-a face cu un bildungsroman în cea mai clară formă a lui. Pe parcursul călătoriei sale, Artiom este încarcerat, bătut, împușcat, salvat de nenumărate ori de un „deus ex machina” (care începe să devină agasant) și, într-un final, ajunge să se transforme într-un războinic cu un scop clar. Această claritate se cam clatină în ultimele pagini ale volumului, dar vă las să descoperiți singuri.

Interesant este că Dmitri Gluhovski a optat să vândă drepturile poveștii nu pentru realizarea unui film, ci pentru un joc video. Astfel, în 2010, 4K Games a adus la viață universul Metro 2033. Jocul este un first person shooter, cu elemente de horror și survival, așadar nu mediul ideal pentru a spune o poveste. Ce au făcut interesant creatorii? Au preluat scheletul narațiunii, personajele și au pus lucrurile în mișcare, dar, mai mult decât atât, ne-au aruncat în lumea lui Gluhovski. Explorând fiecare colțișor al metroului ai impresia unui univers coerent, care ar putea fi mult mai mare. Am avut permanent impresia că explorarea mea este una superficială, că există straturi pe care nu le-am dat la o parte încă. Și se pare că așa a fost, pentru că o serie de acțiuni specifice realizate pe parcursul celor 10-12 ore de joc, pot aduce un final alternativ întregii narațiuni, un „Good Ending”. Desigur, eu am ajuns la un „Bad Ending”, care este, de altfel, acela pe care îl creionează și Gluhovski în roman.

Jocul simplifică narațiunea și face dilema morală a poveștii ceva mai clară, în timp ce cartea te pierde în detalii și povestioare neînsemnate și abia aproape de sfârșit își aduce aminte că nu ți-a vorbit despre problema finală destul de importantă în opinia mea. De aceea pot spune că Metro 2033 (jocul) este un exemplu de adaptare reușită a unui roman. Este simplu, clar, rămâne în zona -ului post-apocaliptic, nu evadează în zone ușor fantasy, cum face cartea, și, pe alocuri, spune povestea ceva mai bine chiar decât sursa. Shooter-ul a primit și o continuare în 2013 (anul Apocalipsei din poveste), prin Metro Last Light și acum, în 2017, ne pregătim pentru Metro Exodus, al treilea joc din serie. Ce trebuie menționat este că cele două continuări nu mai sunt bazate pe romanele lui Gluhovski, ci își spun povestea proprie.

Ce mi se pare admirabil este că autorul a pus bazele unei lumi și apoi a lăsat-o liberă. De ce spun asta? Pentru că el permite și altora să spună povești desfășurate în metroul moscovit, sau prin alte orașe ale lumii: în „Universul Metro 2033” există peste 30 de cărți scrise de diferiți autori, toate promovate și aprobate de Dmitri Gluhovski.

Închei menționând că premiul pe care romanul Metro 2033 l-a primit de la Societatea Europeană de Science Fiction, anume acela de încurajare, rezumă cel mai bine calitatea cărții. Idei interesante, univers dens și viu, dar o execuție destul de modestă. Ar trebui încurajat să continue și să mai încerce.


Titlu: Metro 2033
Autor:
Editură: Paladin
Traducător: Antoaneta Olteanu
Apariție: 2016
ISBN: 978-606-8673-20-2
Preț orientativ: 39 lei

P.S. Trebuie să recunosc, mi se pare teribil de amuzant când data Apocalipsei dintr-un a trecut de ceva vreme în lumea reală.

*Imagine din joc preluată de pe site-ul Games Finder.

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Content Manager

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

Număr articole publicate : 2860