Vivien Leigh – Ultima conferință de presă

Afis Vivien jpg resize are o istorie de viață cel puțin surprinzătoare despre care n-aș fi știut dacă n-aș fi fost luni seară la piesa lui , jucată la teatrul Excelsior. joacă o viață întreagă într-un singur decor plin de schimbări de atitudine și răsturnări de situație.

Piesa, tradusă de și , are ca primă replică titlul piesei: Vivien Leigh – Ultima conferință de presă, în care protagonista ne plimbă prin istoria ei personală și profesională ca prin suflet. Singură, își amintește cum a ajuns să joace, cum s-a îndrăgostit și ce motivații au împins-o către o piesă sau alta; ce bărbați a avut în jur, pe cine-a folosit și cine s-a folosit de frumusețea ei. Lumea femeii e atacată de război și de boală, de trădări și, cum se întâmplă mereu în cinematografie, de timpul care se vede pe față: trece de la „Cine e ?” la „O vreau pe Vivien Leigh!” la „Vreau o Vivien Leigh”, ca în final să închidă cercul cu un ironic „Cine-i Vivien Leigh?!”.

Un prim aspect foarte important este caracterul biografic al spectacolului. Viața e plină de neașteptat, de reacții impulsive și sentimente care par veșnice, dorințe reprimate și, mereu, speranțe de mai mult și mai bine, iar Vivien este un excelent exemplu. Personajul e într-un monolog spre noi, în care toți ceilalți prind viață prin vocea și gesturile protagonistei, ca singur actor pe scenă. Desigur, alte identități sunt sugerate printr-o cămașă pe un umeraș sau printr-un scaun aparent ocupat, dar ea rămâne unicul suflet care știe tot ce i s-a întâmplat și tot ce-a simțit. Vivien este o femeie capricioasă și copilăroasă, cumva răsfățată (deși nu pare că ar fi răsfățat-o cineva, cel puțin nu de când a intrat în lumea filmului). Se îndrăgostește de la distanță și vrea, fără posibilitatea unei concilieri. E dispusă să facă aproape orice pentru rolurile dorite, pentru a fi aproape de soțul ei sau de vreun iubit.

vivien leighFrumoasă, senzuală și ușor perversă, Vivien povestește fără menajamente dramele prin care trece, încercarea de a păstra echilibrul, momentele în care ceilalți o dau la o parte sau o tratează ca pe o copilă în pline crize existențiale. Decorul sărăcăcios (un scaun, o masă cu câteva lucruri și o perdea pe post de proiector) e în continuă mișcare și e suplinit fără probleme de sunet (muzică bună, voci, aplauze, vânt ori explozii, după caz) și de lumini, care schimbă perspectivele și starea sufletească, uneori imposibil de verbalizat. E interesant cum obiectele au scopuri multiple, cum ar fi pălăria ca voal și ilustrare a sarcinii sau cartea ca susținere și accesoriu.

Reprezentația e o biografie mai puțin obișnuită. Monologul e deseori accentuat de gesturi sau elemente paraverbale, care au de cele mai multe ori sens, însă uneori sunt prea abstracte și confuze. În context, aproape toate scenele capătă semnificație, doar că unele se pierd, nu sunt continuate sau menționate ulterior. Din dorința de a exprima entuziasmul sau nerăbdarea, actrița are replici spuse mult prea repede, din care lipsesc sunete și devin neinteligibile. Pe alocuri, aluziile sexuale sunt nepotrivite. Cu toate astea, discursul este presărat cu glume inteligente și constatări ale unor lucruri pe care evităm să le numim.

Indiferent dacă știați ori ba de Vivien Leigh, Ultima conferință de presă e lămuritoare și, vă asigur, nu aveți nevoie să cunoașteți toată lumea cinematografiei de secol 20 ca să vă bucurați de această reprezentație. Lamia Beligan e o prezență frumoasă și vie, iar Vivien a fost una din actrițele care au schimbat lumea teatrului și a filmului, într-un fel în care poate prea puțini putem conștientiza.

de
Traducere și adaptare: Lamia Beligan,
Distribuție: Lamia Beligan
Regie:
Decor și costume: , Lamia Beligan
Durată: 1h 45 min

*foto: teatrul

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Andra Pavel
Editor SB

Urmează un Master la Facultatea de Științe Politice, SNSPA București. Scriitor de ocazie și cititor de profesie, vede în orice critică un pas spre mai bine. Andra preferă să se implice în mai puține lucruri, dar cărora să se dedice. Îi plac lucrurile făcute bine sau făcute cu suflet, ca muzica sau fotografia.

Număr articole publicate : 95