Un vot: București – Capitala europeană a culturii 2021.

Vin alegerile. Localele. Ca de obicei, unii dintre noi mai au speranță și așteaptă cuminți programele candidaților. Alții, autointitulați realiști și pragmatici, suduie și în online și în offline.

Am ales o întrebare care interesează publicul nostru, retorică, desigur. În opinia mea, dincolo de anomalia reieșită din aroganță, cred că o capitală a unui stat membru UE nu are moralitatea să candideze la „Capitală europeană a culturii”. De altfel, din 2001 până în prezent nici o altă capitală nu a mai fost desemnată câștigătoare. Poate nu s-au prins și cei din București. Mi s-a șoptit că este un mod facil de a sifona bani publici pe diverse bunuri și servicii culturale. Istoria a demonstrat că poate fi luat în calcul și acest scenariu, din nefericire. Apoi, sunt multe lucruri de făcut cu bugetul alocat acestui vast program: primul exemplu care-mi vine în minte este protejarea patrimoniului aflat sub tutela administrației locale; construcțiile unor noi centre culturale ar fi următorul obiectiv pe care municipalitatea ar trebui să-l aibă în priorități, deoarece cultura nu-i bazar și nu poate fi făcută doar la cort ori pe stradă. Adică vorbim de conservarea, administrarea şi repunerea în valoare a celor existente și de clădit altele.

În fine, pentru a fi vigilent, urbanoidul trebuie să adopte poziția coloanei vertebrale doar pe verticală și să aplice o dioptrie civică mai mare, pentru a scruta realitatea.

Bucureștiul a rămas în cursa pentru „Capitală europeană a culturii 2021”, alături de alte orașe din România. Aveți în Programul dumneavoastră componente de politici culturale, pentru dezvoltarea de noi oferte culturale şi a unor noi oportunităţi pentru artişti şi pentru organizaţiile culturale?

Ne-am fi dorit răspunsurile tuturor candidaților la Cătălin-Ioan Berenghi (independent), Daniel-Constantin Barbu (ALDE), Adrian Severin (Partidul Dreptății Sociale), Robert Turcescu (PMP), Petrică Dima (Partidul Socialist Român), Niculae Neamțu (Partidul Republican din România), Gabriela Firea (PSD-UNPR), Mirel Mircea Amariței (Partidul PRODEMO), Iulia Gorea-Costin (PNȚCD), Nicușor Dan (Uniunea Salvați Bucureștiul), Cătălin Predoiu (PNL), Mihai-Bogdan Diaconu (PRU).

În locul răspunsului fiecărui candidat, oferim fragmente din viziunile asupra programului de administrație locală, care vizează direcția culturală. Așa, să nu pară advertoriale, că poate v-ați săturat, zic.

Cătălin-Ioan Berenghi nu este născut în București, nu are platformă, n-are nici program, pentru că nu are nevoie „să vrăjească alegătorul”. „Oricum nu se ține nimeni de cuvânt! Ce, ați văzut ales care și-a respectat programul?!” – conform declarației sale, într-un interviu dat la Nașul.tv. Sloganul său este „VIN PESTE VOI TRADATORILOR DE NEAM SI DE TARA!!!!!!”. Colegii au auzit că are o stângă mortală, iar cu dreapta dă un pic mai bine.

***

Daniel-Constantin Barbu este bucureștean, fost ministru al Culturii. Ne informează că, în viziunea sa, vremea „micului Paris” a trecut. Ne dorim aşadar ca Bucureştii să se impună ca un loc al pluralismului, al vibraţiei culturale, al imaginaţiei economice şi libertăţii de gândire, al creativităţii artistice şi antreprenoriale, al iniţiativei fără limite şi fără interdicţii, al prosperităţii financiare, al diversităţii armonice a stilurilor de viaţă, al credinţelor mărturisite curajos, al opiniilor separate, al dezacordului lipsit de agresivitate, al încrederii reciproce, al solidarităţii, al spiritului comunitar, al încrederii în sine şi în vecini, al proiectelor îndrăzneţe. Visăm la un Bucureşti pe care vizitatorii să-l recunoască spontan drept un mic New York.

Capitală europeană a culturii, în fiecare an

Obiectivul este acela ca, începând cu 2018, Bucureştiul să se dovedească a fi an de an o capitală europeană şi internaţională a culturii. Pe lângă concursurile pentru realizarea de monumente de for public şi multiplicarea programelor culturale susţinute şi promovate în parteneriat cu sectorul cultural independent, primăria se va implica financiar în organizarea Festivalului Enescu, devenind co-producător al acestui eveniment împreună cu guvernul. În anii dintre Festivaluri, primăria va iniţia un festival major de muzică pop-rock ce se va desfăşura la fiecare doi ani în Piaţa Constituţiei şi la Arena Naţională. Animaţia culturală a străzilor va fi o preocupare constantă a primăriilor de sector şi a municipalităţii centrale. Pe lângă „centrul vechi”, bucureştenii merită cel puţin încă alte şase „centre noi” amenajate în zonele cele mai spectaculoase ale sectoarelor. Articularea, în spiritul libertăţii şi diversității, de politici culturale active va contribui la consolidarea spațiului identitar comun şi la consolidarea unei identității bucureștene.

ALDE este decisă să creeze o estetică a spaţiului urban, prin prezervarea integrală a parcurilor existente, prin reabilitarea zonelor istorice, prin multiplicarea centrelor culturale.

***

Adrian Severin este bucureștean și candidează din partea PDS. Fostul europarlamentar Adrian Severin a fost condamnat pe 23 Feb. 2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și trei luni de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită și trafic de influență. Candidatura sa este susținută de PDS – Partidul Dreptății Sociale, condus de Marian Vanghelie (cercetat penal sub arest judiciar, pentru infracţiuni comise în calitatea de edil al sectorului 5, actualmente suspendat din această funcție și candidat la Primăria Sectorului 5 din partea PDS). Cum situl nu este funcțional, iar pagină de FB neactualizată de la Crăciunul 2015, am decis să nu mai caut vreo platformă-program.

***

Robert Turcescu nu este născut în București, deține un blog și o platformă-program unde găsim cultura:

  • proiectul „Bucureşti Capitală Culturală Europeană 2021”: revizuirea, reactualizarea, etapizarea şi urgentarea proiectelor şi subproiectelor pentru finalizarea cu succes a Proiectului European Bucureşti – Capitală Culturală Europeană – 2021;
  • elaborarea şi aprobarea strategiei culturale a Municipiului Bucureşti;
  • urgentarea şi finalizarea lucrărilor de reabilitare, consolidare şi restaurare la Arcul de Triumf; studierea unor soluţii de realizare a unui pasaj pietonal subteran care să faciliteze subtraversarea pieţei şi accesul în interiorul clădirii Arcul de Triumf;
  • urgentarea şi finalizarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare la Observatorul Astronomic şi la cele două teatre: Evreiesc de Stat şi pentru copii Ion Creangă;
  • nouă sală de concerte în Bucureşti – identificare locaţie şi sursă de finanţare, elaborare documentaţie tehnico-economică în vederea execuţiei;
  • reabilitarea, modernizarea şi revitalizarea spaţiilor de cultură aflate în jurisdicţia Municipalităţii (Palat voievodal, Pinacoteca Lipscani);
  • refacerea şi reabilitarea spaţiilor de recreere deja existente în zonele de relaxare periferice (cinematografe, grădini, teatre de cartier);
  • identificare şi definire trasee culturale în acord cu Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Central Bucureşti, promovarea documentaţiilor necesare demarării proiectelor;
  • utilizarea râului Dâmboviţa ca spaţiu public pentru locuitorii oraşului (crearea unor zone de relaxare în imediata vecinătate a acestuia prin realizarea unor spaţii pietonale special amenajate pentru locuitori şi turişti şi animarea acestora prin programe şi activităţi culturale, educative, comunitare;
  • iniţiative în colaborare cu instituţii specializate în domeniul turismului de afaceri, city break etc.
  • crearea unui fond special pentru restaurarea şi reabilitarea clădirilor monument istoric;
  • identificarea şi dezvoltarea unor foste spaţii industriale (hale, ateliere, garaje) în spaţii culturale neconvenţionale;
  • crearea şi dezvoltarea uni festival internaţional care să promoveze brandul Bucureştiului;

    ***

Niculae Neamțu nu este născut în București și are platforma-program la vedere: la punctul 5. TurismulNe dorim ca Bucureştiul să devină Capitală Culturală Europeană în scurt timp. Recomandările şi realizările noastre sunt Festivalul George Enescu, numeroasele festivaluri locale şi internaţionale de teatru şi film dezvoltate de ARCUB, Bookfest, multitudinea de muzee, monumente arhitectonice şi atracţii turistice.

Primăria Generală a Capitalei va sprijini această candidatură şi va conlucra alături de primariile de sector pentru ca Bucureştiul să devină o destinaţie turistică atrăgătoare, ospitalieră și care să confere siguranță vizitatorilor.

Turismul medical este deja o realitate în România, cu precădere în Bucureşti. În cele mai multe dintre cazuri, pacienţi din străinătate vin pentru tratamente şi servicii stomatologice. Ne dorim ca prin parteneriatul cu Ministerul Sănătăţii să construim un spital multifunţional performant în Bucureşti, pentru a atrage pacienţi din toate ţările şi pentru a ne păstra cadrele medicale de valoare. Viena şi Istanbul sunt oraşe în care vin turişti medicali din toată lumea, iar Bucureştiul are toate şansele să devină încă o destinaţie de acest fel.

***

Petrică Dima nu este născut în București și a fost polițist. „Sunt promotorul înființării celei mai temute structuri a Poliției Române – pe care dvs. o cunoașteți sub denumirea populară de „mascații” – și deasemenea am reușit în anul 2006 să înființez Poliția Centrului Istoric al Municipiului București, al cărui șef am fost până în 2007, cand m-am pensionat.”

Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrală, prin construirea inelelor şi a centurii. Străzile şi bulevardele din zona centrală trebuie să aibă un rol în susținerea vieții urbane şi nu pentru tranzit. Arterele din centru trebuie tratate ca străzi cu caracter local, care să susţină activităţi comerciale, culturale şi de loisir, caracteristicile esenţiale ale unui centru urban european. Aceasta fiind singura frază care conține cuvântul cultural.

***

Gabriela Vrînceanu Firea Pandele nu este născută în București și este de profesie jurnalist. Programul său este stufos, foarte bine argumentat, iar capitolul Cultură conține 6 pagini!

Ofer titlurile și link către pdf descărcabil:

București, ; Reconversia în hub-uri culturale a unor foste spații industriale abandonate; Sprijinirea industriilor creative; Promovarea Bucureștiului prin film; Cultură și societate; Centenarul Marii Uniri; Centenarul Marii Uniri; Alte proiecte: Crearea unui brand al orașului; Democratizarea accesului la cultură; Bulevardul Culturii; Parteneriat între și principalele instituții de cultură; Bucureștiul efervescent – aplicație dedicată festivalurilor; Mai puțină birocrație …

Pentru toate celelalte capitole și subcapitole [descarcă pdf]

***

Mirel Mircea Amariței  nu este născut în București și apare ca un meteorit văzut doar de la Observatorul Biroului Electoral. Pe pagina sa de FB, ultima postare este în martie 2016. Situl este un WP, 10% actualizat, 50% umplut cu „testimoniale” tip „slăbește acum! 10g pe secundă! încearcă și tu!”, dar în varianta demagogiei electorale. 40% rămas cu info Lorem Ipsum cum l-a fătat programatorul temei http://www.cherryframework.com/.

***

Iulia Gorea Costin s-a născut la 28 noiembrie 1957 în Moldova de peste Prut. Iulia Gorea Costin a absolvit Facultatea de Filologie și ulterior pe cea de Drept din cadrul Universității de Stat din Chișinău. Candidatul PNȚCD pentru postul de al Capitalei a fost timp de cinci ani ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei, fiind prima femeie ambasador din Republica Moldova. La 25 de ani a fost aleasă  și realeasă pentru a doua legislatură. În  1990 a fondat primul liceu româno-englez, „Mircea Eliade“. Între 1997 și 2001, Iulia Gorea Costin a fost reprezentant permanent, ambasador al Republicii Moldova la Consiliul  Europei. În anul 2003 s-a stabilit  la București.

Nu am găsit platforma-program nici la profilul dumneaei de Facebook, nici pe situl PNȚCD. Așadar, putem actualiza acest articol până în ziua votului.

***

Nicușor Dan nu este născut în București. Este un candidat interesant pentru că face anti-campanie politică și campanie anti-politică. Pe situl său declară: „Prin intermediul Asociației Salvați Bucureștiul, al cărei președinte sunt, am câștigat peste 90 de procese împotriva proiectelor ilegale și nocive care sufocă orașul nostru. În 2012 am candidat ca independent la Primăria Generală a Capitalei și am fost impresionat de numărul mare de oameni care m-au susținut. Împreună cu ei am creat în 2016 Uniunea Salvați Bucureștiul, prin care dorim să schimbăm modul în care se face administrație publică în București, și apoi în România.”

„Nu vom mai face petreceri megalomanice de Revelion, dar vom înfiinţa centre culturale şi baze sportive în fiecare cartier, pentru că oraşul nu trăieşte numai în centru.”

Propuneri:

Patrimoniul arhitectual reprezintă cartea de vizită a identităţii urbane a Bucureştiului, protejarea şi conservarea lui îl va face atractiv pentru bucureşteni şi pentru turişti. Propunem un set de măsuri pe termen scurt şi mediu care ar revitaliza patrimoniul ca resursă neregenerabilă şi l-ar valorifica din punct de vedere economic .

Propunem scutirea de impozit pe proprietate pentru proprietarii de monumente istorice.

Deşi noul cod fiscal permite administraţiilor locale să adopte scutirea, PMB a preferat să impoziteze proprietarii. Imobilele monument istoric sunt grevate de o servitute care limitează exersarea deplină a dreptului la proprietate prin lege, scutirea de plata impozitului ar fi o măsură compensatorie care ar permite proprietarilor să dedice fonduri suplimentare conservării imobilului.

Propunem înfiinţarea în cadrul Direcţiei de Urbanism a unui serviciu care să se ocupe de patrimoniul construit, monumentele istorice din proprietatea primăriei, cât şi să ofere consultanţă tehnică proprietarilor de monumente istorice care vor să le restaureze

Propunem înfiinţarea unei Comisii de estetică urbană şi patrimoniu, care să fie o secţiune a Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT). Comisia de estetică urbană şi patrimoniu ar analiză toate proiectele din punctul de vedere al unei viziuni armonioase a spaţiului public (mobilier urban, publicitate outdoor, faţade, construcţii temporare) şi al protejării patrimoniului arhitectural, având un aviz consultativ că şi CTUAT. Din comisie ar face parte arhitecţi, urbanişti, istorici de , reprezentanţi ai societăţii civile.

Finalizarea inventarului zonelor protejate conform Hotărîrii de Consiliu 279/2001. După 15 ani de la adoptarea hotărîrii, PMB a inventariat doar 12 zone protejate. În consecinţă, părţi din zonele construite protejate au fost modificate haotic netinindu-se seama de valoarea lor ambientală.

Atragerea de fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa Prioritară 5 ‘Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural’ pentru conservarea şi protejarea imobilelor istorice şi a peisajelor istorice.

***

Cătălin Predoiu nu este născut în București și este avocat. Candidează din partea PNL. A ocupat funcții în aparatul executiv și provine din „specialist tehnocrat”. A intrat în politică în PDL în 2013. Secțiunea culturală din Programul său conține 2 pagini:

Consum cultural, evenimente culturale, și sportive de calitate

[ … ] Vom dezvolta programe de finanțare a programelor și proiectelor culturale în cartiere în parteneriat cu primăriile de sector;

(n.r.: fișierul descărcabil gratuit de pe situl predoiu.ro este pdf și este protejat. Deci, nu putem copia sau salva în alt format, pentru a expune aici, parte din program, așa cum am procedat cu celilalți candidați)

Întreg programul de guvernare locală la PMB îl puteți studia aici: https://www.predoiu.ro/wp-content/uploads/2016/05/PREDOIU_PROGRAM_CAPITALA_2016.pdf

***

Bogdan Diaconu s-a născut în București și candidează din partea Partidului România Unită. În platforma-program propune, la secțiunea dedicată culturii, „Carta Capitalei Românilor” :

  • Înființarea Administrației Unice a tuturor instituțiilor de cultură care depind de Primăria Generală (pe modelul Administrației Spitalelor – unde fiecare entitate își păstrează identitatea juridical, dar are aceeași “cupolă” managerială).

Această nouă instituție s-ar putea numi “COMPANIA DE CULTURĂ MUNICIPALĂ” și sub egida ei ar funcționa: Teatrele (34), Muzeele, Arcub, Creart, Casele de Cultura (Schiller, Dalles, Școala de Arte), Administrația Monumentelor. 

***

Se poate observa că unii candidați sunt credibili, alții sunt oportuniști, iar alții stigmatizați de justiție. Clasa noastră politică este după chipul și asemănarea alegătorului, iar oferta candidaților este în oglindă cu profilul cetățeanului cu drept de vot. După 26 ani de democrație avem posibilitatea să alegem. Sau nu. În ultimul caz, nu mergem la urnă și preferăm să inundăm spațiul virtual cu nevroze și spaime personale, cu mesaje manipulatorii gândite de socilogi și tălmăcite nevolnic de tonomate sau, despotic, dar cu păreri argumentate și logice. În loc să decidem individual sau în grup cărui candidat îi oferim gir, la urnă, cu ștampila pe buletinul de vot. Românii au uitat că au și șansa să anuleze votul, semn al detestării ofertei politice. Dar Dâmbovița curge de secole prin același loc și se pare că preluăm obiceiul oilor pe care le muta odinioară ciobanul Bucur.

Am să-mi prezint scuzele pentru cetățenii cu drept de vot din comunitatea noastră, pentru că am ales să facem o inspecție (obiectivă) a candidaților la . Avem cititori în toate cotloanele țării, unde a pătruns internetul și, probabil, pe ei nu-i interesează „cine iese în Bucale”. Dar, e lesne de înțeles că dorim să reflectăm ce este în urbea noastră, din care transmitem zilnic informații culturale, chiar dacă unele știri sunt dedicate altor orașe, în care cultura este vie și hrănitoare. Majoritatea editorilor noștri provin din alte localități și s-au bucureștenit. La fel ca majoritatea celor stabiliți în București, indiferent a câta generație de cetățean cu buletin sau viză de flotant ar fi. Ceea ce poate fi și bine, și rău. Mă întreb câți știu (chiar și dintre candidați) cum se cheltuie banii Direcției de Cultură, dar aleg o întrebare mai simplă, să nu mă acuze cineva de cyberbullying.

Vă invit să vă spuneți părerea: mergeți la vot? aveți deja un favorit?

surse foto: pagini personale de Facebook, http://www.b365.ro/

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Ciprian Burcovschi
Columnist & consultant editorial

este fondatorul AdLittera PRO-CSR și făurar de platforme culturale experimentale. Specialist în comunicare vizuală, Ciprian este implicat în mai multe programe socio-culturale. Îi plac oamenii care vor ceva de la viață și care doresc să lase ceva bun în urma lor.

Număr articole publicate : 63