„Oraşul şi Literatura“ cu Nora Iuga, Radu Aldulescu, Cristina Andrei și Bogdan Suceavă

Prima ediţie a Festivalului Internațional „Oraşul şi Literatura“ îşi propune să aducă împreună prozatori din România, Polonia şi Elveţia în patru seri de lecturi publice şi dezbateri, desfășurate la sediul ICR din Bucureşti (Aleea Alexandru 38), în perioada 4-7 februarie 2016.

Acest festival doreşte să fie o contribuţie la revigorarea prozei în spaţiul public românesc prin interacţiune cu cititorii, care vor putea să participe la dezbaterile din fiecare seară. Cu această ocazie s-a lansat antologia ORAȘUL, ce include proze ale tuturor scriitorilor invitaţi, cu o prefaţă de Carmen Muşat şi un interviu cu Marcel Iureş. Intenţia festivalului este să arate că există în literatura română un puternic filon citadin care ar trebui cunoscut şi dezbătut. Bucureştiul, ca temă literară, este prezent şi în scrierile scriitorilor invitaţi din Elveţia şi Polonia, ceea ce face din această primă ediţie una cu participare internaţională, focusată pe memoria şi prezentul Oraşului. Festivalul este deschis tututor cititorilor dornici de literatură, oferindu-le şansa întîlnirii cu Oraşul (cel magic sau cel real) ca personaj în operele literare.

Festivalul Internațional Orașul și Literatura îşi propune să aducă împreună prozatori din România, Polonia şi Elveţia în patru seri de lecturi:

JOI, 4 FEBRUARIE (18.30)

(video HD)

moderatori: & Ovidiu Șimonca

Despre invitați:

nora iuga (n. 1930), poetă, prozatoare şi traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie – Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Ini­ma ca un pumn de boxeur (ed. I, 1982; ed. a II a, 2000), Piaţa cerului (1986), Cîntece (1989), Dactilografa de noapte (1996; Premiul USR), Autobuzul cu cocoşaţi (2002), Cîinele ud e o salcie (Cartea Românească, 2013) – şi de proză – Săpunul lui Leopold Bloom (ed. I, 1993; ed. a II a, Polirom, 2007; Premiul USR), Sexagenara şi tînărul (ed. I, 2000; ed. a II a, Polirom, 2004, 2012; Premiul USR; Premiul revistei Cuvîntul), Fasanenstraße 23 – O vară la Berlin (2001), Lebăda cu două intrări (2004), Berlinul meu e un monolog (Cartea Românească, 2010), Harald şi luna verde (Polirom, 2014) –, precum şi a poemului-roman Fetiţa cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvîntul). În 2007 a primit Premiul Friedrich Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o distincţie care se acordă celor care aduc servicii speciale în promovarea literaturii germane în lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass (Premiul USR), Aglaja Veteranyi, Paul Celan. I-au apărut în străinătate numeroase cărţi de proză şi poezie: romanele Sexa­genara şi tînărul (Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom (Bulgaria), Hai să furăm pepeni (Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi (Germania), Poem de octombrie (Germania), Inima ca un pumn de boxeur (Franţa), O inimă venind pe picioroange (Elveţia). A beneficiat de cea mai mare bursă DAAD, oferită de statul german unui scriitor străin. I s-a acordat, la propunerea preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck, ordinul Crucea de Merit pentru promovarea culturii germane în lume. În mai 2014 a fost lansat filmul documentar Aici Nora Iuga, în regia lui Vlad Rotaru, scenariul şi producţia fiind semnate de Cristian Cos­ma. Documentarul a obţinut în acelaşi an Premiul pentru imagine în cadrul Festivalului de Film Documentar Românesc Docuart.

cristina andrei (n. 1964) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, dobândind o dublă specializare: în limba şi literatura română şi italiană. După câţiva ani de activitate didactică, odată cu Revoluţia din decembrie 1989, devine jurnalist în Televiziunea Publică, lucrând pe rând în Redacţiile Cultural, Viaţa spirituală, Educaţie-Ştiinţă, Religie-Is­torie, mediu care i-a oferit prilejul de a realiza reportaje, eseuri şi serii de film documentar dedicate unor personalităţi culturale şi istorice de mare anvergură, unor monumente de artă şi arhitectură religioasă – reper pentru spiritualitatea românesască şi europeană. Filmele sale au fost nominalizate şi unele chiar premiate în competiţii de profil, în România şi în afara ţării. (Antim Ivireanul – Premiul Mircea Giosanu, pentru originalitate, 1992, APTR – ca membru al echipei care a asigurat transmisiunea directă a vizitei Suveranului Pontif Ioan Paul al ll-lea în România – 1998, Tehnici sacre – emailul – menţiune, Ohrid, Macedonia – 2000, Raiul de sub cer – premiul al ll-lea, Festivalul de scurt metraj Yperia – 2013, Grecia). În 1999 este martor privilegiat (ca trimis special al TVR) al întâlnirii istorice dintre reprezen­tanţii a două lumi despărţite de 1000 de ani, Papa Ioan Paul al ll-lea şi Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Vatican. În ultimii ani a participat ca voluntar în proiecte culturale, realizând filme documentare de autor, în legătură cu investigaţiile privind descoperirea victimelor comunismului. În 2014 – publică romanul „Abonatul nu poate fi contactat” care se bucură de o primire favorabilă şi obţine în 2015 Premiul pentru debut al Revistei „Observator cultural” şi al Revistei Accente, precum şi o nominalizare la Festivalul „Premier Roman de Chambery”, ediţia 2016.

radu aldulescu s-a născut pe 29 iunie 1954, la Bucureşti, şi a debutat în 1993 cu Sona­ta pentru acordeon, roman care a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat romanele: Amantul Colivăresei (Nemira, 1996; ediţia a II-a, Cartea Românească, 2006; ediţia a III-a, Polirom, 2013); Îngerul încălecat (Phoenix, 1997; ediţia a II-a, Cartea Românească, 2011); Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare (Nemi­ra, 1998; ediţia a II-a, Cartea Românească, 2007); Proorocii Ierusalimului (Redacţia Publi­caţiilor pentru Străinătate, 2004; ediţia a II-a, Corint, 2006; ediţia a III-a, Cartea Românească, 2008; ediţia a IV-a, Polirom, 2014); Mirii nemuririi (Cartea Românească, 2006); Ana Maria şi îngerii (Cartea Românească, 2010). În anul 2012 a publicat la Editura Cartea Românească Cronicile genocidului (ediţia a II-a, Polirom, 2015; Premiul „Augustin Frăţilă” şi Premiul pentru cel mai bun roman al anului 2012 la Colocviul Romanului de la Alba Iulia). În 2015 a publicat romanul Istoria regelui gogoșar (Cartea Româneasă) A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

bogdan suceava – născut la 27 septembrie 1969, la Curtea de Argeş. Studii la Universitatea Bucureşti, unde a obţinut licenţa în matematică (1994) şi diploma de studii aprofundate în geometrie (1995). Doctorat în matematică la Michigan State University, East Lansing (2002). În prezent, profesor la California State University, Fullerton. Autor de articole de matematică şi de istorie a matema¬ticii. Membru al Pen Club West USA din 2005. Distincţii literare: Pre­miul I Nemira, secţiunea Purgatoriu, nuvele, 1993, pentru nuvela Imperiul generalilor tîrzii; Premiul Copyro, 2002, pentru volumul Imperiul generalilor tîrzii şi alte istorii; Premiul pen­tru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pe 2007 pentru Miruna, o poveste; Premiul I al Reţelei literare pe 2010 pentru Noaptea cînd cineva a murit pentru tine. Volume publicate (proză şi eseu): Teama de amurg (Topaz, 1990), Sub semnul Orionului, roman (Artprint, 1992), Imperiul generalilor tîrzii şi alte istorii, nuvele (Dacia, 2002; ed. a II-a, LiterNet, 2003), Bunicul s-a întors la franceză, istorii (Editura T, Fundaţia Timpul, 2003; ed. a II-a, LiterNet, 2008), Miruna, o poveste, roman (Curtea Veche Publishing, 2007), Distanţe, demoni, aven­turi (Tritonic, 2007), Vincent nemuritorul, roman (Curtea Veche Publishing, 2008), Noap­tea cînd cineva a murit pentru tine, roman (Polirom, 2010), Să auzi forma unei tobe, proză scurtă (Millenium Books, 2013), Memorii din biblioteca ideală (Polirom, 2013), Scrisori de la Polul Est (Agol, 2015).

Despre Antologia ORAȘUL, editată la Gestalt Books:

Un fals tratat de „poliritmie social-urbană” este cartea pe care o aveţi acum în mînă! Cincisprezece scriitori români şi străini reconstruiesc fragmente dintr-un oraş polimorf, în ţesutul căruia coexistă solidar mizeria şi splendoarea, trecutul şi prezentul, Occidentul şi Orientul, vitalitatea şi descompunerea. Inedită monografie ficţională a unui spaţiu în egală măsură istoric, fantasmatic şi real, antologia de faţă reuneşte textele unor autori contemporani – prozatori, poeţi, critici şi teoreticieni literari – români şi străini, pentru care Bucureştiul este un spaţiu mitic, ce ascunde în sine nenumărate universuri paralele. Surprinzătoare în acest caleidoscop urban, în care Bucureştiul devine personaj central, este diversitatea: diversitatea autorilor convocaţi, dar şi a formulelor discursive la care au recurs pentru a pune în scenă un oraş cu o mie de chipuri. Aşa se face că impresiile, amintirile, reprezentările ficţionale sau reconstituirile istorice pe care le veţi citi în paginile acestei antologii nu seamănă cîtuşi de puţin unele cu celelalte, că de la reportaj la memorialistică şi de la ficţiune la abordarea teoretică a ţesutului urban, toate textele incluse în acest volum spun poveştile unor întîlniri singulare cu ipostaze imaginare sau dureros de reale ale oraşului nostru. Proteic şi stimulînd imaginaţia celor ce-l străbat, Bucureştiul se cere explorat, descoperit şi interiorizat, iubit cu pasiune sau, dimpotrivă, detestat cu metodă.

Fotos: Andrei Păcuraru

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Semnu' Bun

Avatar
Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.