Aşteptând-o pe Sara

asteptand-o-pe-saraApărută în 2005 la Millenium Press, Aşteptând-o pe Sara este în parte roman, în parte eseu, o carte a  scriitorului , cunoscut mai ales pentru contribuţia sa la SF-ul în limba română, ceva rar întâlnit, după cum bine ştiţi.

Am „atacat” această carte de mai multe ori până să îmi fac curaj să o termin. Îmi este foarte greu să vă spun despre ce este, dar, dacă aş fi somată, aş zice că e despre nimic. Nu urmează niciuna dintre liniile clasice ale romanului, nu spune o poveste cu început şi sfârşit, iar personajele sunt atât de efemere încât te întrebi de la o pagină la alta dacă ele există, sau sunt doar o aluzie. Limbajul este explicit de multe ori, ceea ce contrastează puternic cu abstractul întregului text. De altfel, cartea este atât de abstractă, încât după ce dai şi ultima pagină te întrebi ce naiba tocmai ţi s-a întâmplat. Mai cunosc o singură persoană care a citit-o şi tot ce îşi aminteşte este că era ceva „aproape SF” şi cu limbaj „nerecomandat copiilor sub 14 ani”.

Tocmai pentru că nu vă pot povesti despre ce este cartea, vă voi spune la ce să nu vă aşteptaţi dacă o citiţi. Atunci când deschideţi Aşteptând-o pe Sara, va trebui să lăsaţi la prima copertă orice speranţă la coerenţă, orice curiozitate de a desluşi un subiect sau o înşiruire de acţiuni, orice nevoie de a cunoaşte şi înţelege un personaj.

Personajul central pare să fie Mordelia, despre care nu vom afla niciodată ce este, însă care este descrisă încă de la prima pagină astfel:

Pe Mordelia au răzuit-o de pe fotoliu. […] De douăzeci de ani stătea acolo. Neclintită. Acolo mânca, acolo dormea, acolo se pişa, acolo îşi primea amanţii. […] Mamă, ce miros avea! Ce-miros-avea. Nicio femeie nu mi-a mai oferit de atunci aşa ceva. Zic femeie, dar ar fi trebuit să spun fiinţă, animal, vietate, corp, materie. Nici n-o mai vedeam. Parcă se lipea de mine mirosul ei. […]  Aşa ştia să iubească Mordelia. Şi ei au răzuit-o. Au ras-o dom’le, au ras-o! De parcă nici n-a fost. Ca pe mucegaiul de pe pereţii igrasioşi au răzuit-o. Nimic n-a mai rămas din ea, decât mirosul. Acuma, fă amor cu mirosul ei! (Pag. 13-14)

Michael Hăulică s-a născut în 1955, în judeţul Vâlcea şi este absolvent de informatică. După ce a lucrat 25 de ani ca programator, a hotărât să se dedice scrisului, şi nu doar din postura de autor. S-a implicat în coordonarea mai multor suplimente şi reviste SF (SF Supernova, Alternativ SF, Lumi Virtuale, Nautilus şi Galileo Online), precum şi în câteva edituri.

Textele sale au fost publicate în numeroase antologii din ţară şi din străinătate, dintre care menţionez Motocentauri pe acoperişul lumii (Karmat Press, 1995), Nemira ’95 (în română și engleză), Nemira ’96 (în română și engleză), Megaera Anthology (SUA, 2005, în engleză), New Weird (SUA, 2008, în engleză), Steampunk. A doua revoluție (Millennium Books, 2011), Cele 1001 de scorneli ale moșului SF (Millennium Books, 2012) şi Istorii alternative (Tracus Arte, 2014).15-mf_image2

Aşteptând-o pe Sara este cel de-al treilea volum publicat de Michael Hăulică. Lista mai conţine şi următoarele: Madia Mangalena (premiile Vladimir Colin 2000 şi RomCon 2002), Despre singurătate şi îngeri (Premiul SIGMA 2002), Povestiri fantastice, Transfer (Premiul Colin 2014), O hucă în minunatul Inand; Nu sînt guru, …nici Torquemada.

Textele sale au fost traduse în engleză, portugheză, maghiară, croată, daneză, bulgară, franceză, cehă şi japoneză.

Titlu: Aşteptând-o pe Sara
Autor: Michael Hăulică
Editura: Millennium Press
Data apariţiei: 2005
Număr de pagini: 180
ISBN: 973-87590-0-5

Sursa foto aici

 

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Andreea Tănase

Andreea Tănase
Vice-președinte și Director de Programe sociale al Asociației pentru Educație și Cultură AdLittera, Andreea a fost premiată la ediția a IV-a (2013) a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie” (IDC, Proză scurtă) și a câștigat Premiul Revistei SemneBune în acelaşi an. Călătoreşte excesiv, citește cu pasiune, scrie proză scurtă când are timp și își divinizează cele două pisici Sphynx.