Îmi doream să văd spectacolul acesta încă din timpul Festivalului Enescu, dar n-a fost chip. Biletele s-au vândut cu patru luni înainte de festival, în primele câteva ore de la punerea lor în vânzare. Credeam că l-am pierdut definitiv. Dar mare mi-a fost bucuria când l-am regăsit în această stagiune la Opera Natională Bucureşti. De data aceasta am fost prevăzătoare. Am cumpărat bilete cu trei săptămâni înainte pentru mine şi alţi 21 de prieteni, iar miercuri, 19 martie, am descins la operă.
Spectacolul lui Edward Clug are două părţi, aparent fără legătură între ele şi cu o distribuţie complet diferită. Prima parte, Tango, este un spectacol de dans contemporan pe muzica unor compozitori precum Piazzola, Goran Bregoviç şi Hugo Diaz, cu ritmuri predominante de tango. Vedem trei variante de cupluri care amintesc de Romeo şi Julieta (Blind Tango: Adina Tudor şi Ovidiu Matei Iancu – debutant; Tango Fatal: Marina Minoiu – debutantă şi Robert Enache; Tango Timid: Diana Tudor şi Andrei Dolcoş).
Cel mai reuşit moment al primei părţi a fost Blind Tango, unde Ovidiu Matei Iancu (la debut!) s-a remarcat printr-un dans executat perfect şi o graţie aproape feminină, contrabalansată de forţa şi coordonarea necesare pentru unele dintre figurile şi poziţiile dificile. Cu toate acestea, spectatorul nu a simţit nici o clipă că Ovidiu Iancu face un efort, mişcările acestuia curgând natural şi firesc, reuşind să transmită poate cea mai puternică emoţie. Reuşita lui Iancu a fost răsplătită la finalul primei părţi cu aplauze îndelungi şi mult mai puternice decât la cele acordate celorlalţi dansatori, semn că toată sala fusese emoţionată de dansul său.
Tot în prima parte a spectacolului a fost un moment energic în care bărbaţii au captat pe rând atenţia cu câteva mişcări bruşte şi solicitante, pe ritmuri alerte de tobe şi care a fost foarte apreciat de public. Momentul a fost bine executat, însă în ochii mei a pierdut multe puncte la capitolul ‘originalitate’ prin asemămanarea izbitoare cu momente similare din spectacolele ansamblului national de dans din Georgia, Sukhishvili, precum şi din spectacolele turcilor din grupul de dans Anadolu Ateşi (cunoscut în afara Turciei sub numele de Fire of Anatolia).
Dacă în prima parte spectatorul şi-a îndreptat pe rând atenţia către mai multe cupluri de dansatori şi mai multe planuri ale ‘poveştii’, în partea a doua, Radio and Juliet, toată atenţia a fost captată de Bianca Fota (în rolul Juliet). Apariţia Julietei pe scenă a fost precedată de o proiecţie alb-negru pe un decor simplu format din panouri albe înalte. În imagini o vedem pe Julieta visând la un Romeo ai cărui paşi încă o bântuie, ca prin vis. Apoi intră în scenă Bianca Fota şi uiţi să mai respiri până la finalul spectacolului. Sunt greu de descris gratia, forţa, alura, puterea, precizia execuţiei, stăpânirea şi sentimentele pe care ţi le transmite Bianca Fota prin interpretarea lui Juliet, singura prezenţă feminină din partea a doua a spectacolului. Nici n-am să încerc. Va trebui să mergeţi să vă convingeţi.
Vă mai spun doar că cei şapte dansatori care au gravitat în jurul Julietei pe un colaj musical exclusiv Radiohead, au purtat costume simple, negre (pantalon şi sacou, cu pieptul gol) ceea ce a contribuit la efectul puternic al spectacolului, permiţându-le celor şapte bărbaţi să îl întruchipeze pe rând pe Romeo, fără să distragă atenţia spectatorului. Cei şapte sunt: Dawid Trzensimiech (debut), Virgil Ciocoiu, Raul Oprea, Shohei Horiuchi, Cristian Preda, David Mannara şi Lucas Campbell.
Mai merită menţionaţi şi oamenii care nu s-au văzut, dar cărora ar trebui să le mulţumim mereu pentru atmosfera cu care ne ‘fură’ simţurile, cot la cot cu dansatorii: Marko Japelj (decoruri – simple dar de un efect cel puţin complicat), Emilian Nicolae Stancu (lumini – foarte importante în acest gen de spectacol, unde decorul este minim şi costumele deloc spectaculoase) şi operatorii de imagine şi montaj video: Janja Glogovac şi Antonel Oprescu.
Vă recomand, ba nu, vă rog să mergeţi să vedeţi Tango. Radio and Juliet la Opera Română în această stagiune. Este un spectacol care nu trebuie ratat! Următoarea dată când îl puteţi vedea este duminică, 6 aprilie, la ora 19, iar biletele costă 65 lei la parter, centru, şi 25 lei la balcon, centru.
– sursa foto: aici