Noaptea de Sânziene

vă așteaptă marți, 24 iunie 2014, de dimineață și până spre miezul nopții, în curtea Institutului Francez din București, pentru a sărbători Sânzienele sau Drăgaica și Ziua Universală a Iei, cu expoziție de ii din toate zonele României. Muzici și povestea Sânzienelor, ateliere de creativitate cu lecturi, proiecții… stele și mistere y compris.

Program:

10.00 – 24.00 – în curtea IFB: ii de sărbătoare și cămăși de lucru, ii cu poale și ii fără poale, ie cu altiţă separată şi mânecă lungă, prinsă printr-o bentiţă, ii ciupag, ie de mireasă cusută din marchizet și brodată cu mătase albă, ie pe pânză de casă, cu brezărău, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși cu barburi și cămăşi încreţite la gât…

de la 12.00 și de la 16.00 – ateliere de creativitate pentru copii

18.00 – Sânzienele și miezul verii, o scurtă cuvântare etnologică susținută de Paul Drogeanu, etnolog

20.00 – lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca

20.30 – recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș, doine de dor, de dragoste și hori păstorești, prezentate sub forma unui monolog muzical, părțile cântate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povețe pentru cel ce vrea să-nvețe…

21.30 – proiecție de filme de arhivă

Intrarea este liberă.

Parteneri: Institutul Francez din București, Chez Elvire

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, ziare.com, 24Fun, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

afis_NSZ

24 iunie: Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)

24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcţie de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ţinere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaşte se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj. Există texte scrise care se referă la minunile acestui sfânt – cum a pedepsit el, pe ecleziarhul care a furat din darul oamenilor pentru biserică. Legende transmise pe cale orală povestesc cum Sfântul era păstor şi tatăl lui îl vedea des stând cu privirile pierdute spre cer, rugându-se şi râzând. Odată l-a întrebat ce vede, şi băiatul i-a spus să-şi pună piciorul peste piciorul lui. Atunci tatăl a văzut cerul deschis şi pe Dumnezeu ţinând în mână tunetul care arată ca un bici împodobit cu flori. În alte locuri, greutatea sărbătorii este dată de relaţia cu Sânzienele, nişte zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.

De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene şi îşi împletesc din ele cununi şi cingători.

Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri şi cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.

De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găseşti mai uşor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este aşa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară şi îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcu, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor. De Sânziene este interzis să te scalzi.

În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor… După ce a fost Mireasă – Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se cureţe de forţele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi! O altă variantă de Drăgaică se face cu patru fete, dintre care două îmbrăcate bărbăteşte.

Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Content Manager

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

Număr articole publicate : 2903