Sâmbătă, 30 august, începând cu ora 18:30, la Rosariumul din cadrul Grădinii Botanice „D. Brândză” a Universităţii din Bucureşti va avea loc Noaptea de august, a opta ediţie a Nopţilor macedonskiene, seria de evenimente itinerante dedicate împlinirii a 160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Macedonski.
Noaptea de august se va desfăşura sub forma unui rendez-vous literar în aer liber ce va avea ca temă grădinile de trandafiri ale Bucureştilor de altădată ce au inspirat pasiunea lui Alexandru Macedonki pentru roze, nobilele flori pe care poetul a reuşit să le transforme, dintr-un motiv literar, într-un simbol ale cărui semnificaţii vor fi revelate de Marius Negulici, expert cercetător în domeniul soiurilor de trandafiri, Mihai-Daniel Gheorghe, poet şi istoric literar şi Irina Macedonski, stră-strănepoata scriitorului Alexandru Macedonski.
Evenimentul va debuta printr-un periplu ghidat de Marius Negulici la Rosariumul Grădinii Botanice, prilej cu care vor fi revelate peste 200 de soiuri şi specii de trandafiri din toate grupele de înflorire, reunite sub un număr impresionant de peste 3.000 de exemplare. De asemenea, publicul va fi invitat să decopere trandafiri care înfloresc încă din secolul al XIX-lea, prezenţi şi la Rosariumul din incinta Grădinii Botanice.
„Alexandru Macedonski și-a însușit simbolul rozelor, simbol nobiliar în virtutea ascendenței familiei sale, transformându-l într-o metaforă cuprinzătoare a întregii sale filosofii literare. Parfumul, culoarea, muzica au inspirat dintotdeauna arta macedonskiană, în calitate de «materii prime» ale unui proces elaborat de o anume «chimie literară» prin care acestea au devenit senzaţii complexe, rezultând din ele o extraordinară simfonie a simţurilor.” Mihai – Daniel Gheorghe
Rozele din poetica macedonskiană au văzut lumina tiparului prin volumul Poema rondelurilor publicat postum în anul 1927, volum din care fac parte ciclurile „Rondelurile rozelor”, „Rondelul rozelor de azi şi de ieri”, parte din ele fiind publicate de Alexandru Macedonski în timpul vieţii, începând cu anul 1916.
Noaptea de august se va încheia cu un dialog de lectură din versurile lui Alexandru Macedonski: „Rondelul rozelor ce mor”, „Rondelul cascadelor de roze”, „Rondelul beat de roze”, „Rondelul rozelor de august” „Rondelul nopţii argintate” şi alte texte mai puţin cunoscute publicului larg.
Intrarea va fi liberă.
–––––––––
Parteneri media:
Radio România Cultural, Bookaholic, LiterNet.ro, Romania Pozitivă, ArtLine.ro, Semne Bune
–––––––––––––––––––
Despre proiectul Nopţilor macedonskiene în 2014:
Proiectul „Nopţilor…” se va relua lună de lună în 2014, de fiecare dată altfel, cu intenţia de a pune în legătură scriitori tineri sau consacraţi, artişti şi personalităţi creative care îşi doresc să contribuie la dezvoltarea unui context favorabil schimbului de idei. În cadrul „Nopţilor macedonskiene” vor fi organizate spectacole de lectură, concerte jazz şi serate literare, proiecţii şi dezbateri pe teme vaste întâlnite şi în preocupările scriitorului Alexandru Macedonski: înnoirea poeziei, literatură SF, proză, cercetare ştiinţifică, estetică, scenariu de film, dramaturgie, teoria literaturii şi creative writing, management cultural.
Seria de evenimente „Nopţi macedonskiene” face parte din proiectul manifestărilor culturale iniţiate de Irina Macedonski pentru a marca împlinirea a 160 de ani de la naşterea scriitorului Alexandru Macedonski (1854 – 1920). Cele trei teme în spiritul cărora se vor realiza comunicările în 2014 sunt:
– „Scriitor reprezentativ pentru secolul al XIX-lea”
– „Scriitor european”
– „Scriitor inovator al culturii române”
––––––––––––––––––––––
Despre Gradina Botanica „D. Brandza”, Universitatea din Bucuresti
Înfiinţată în 1860 la iniţiativa doctorului Carol Davila şi cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Grădina Botanică „D. Brândză” a avut o istorie destul de zbuciumată şi interesantă, totodată. De la fondare şi până în 1874 a funcţionat sub coordonarea Facultăţii de Medicină în zona în care astăzi este bulevardul G. Marinescu. În 1874 a trecut sub conducerea Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe şi, în aceaşi perioadă, este mutată în centrul capitalei, în zona Palatului Suţu. Modernizarea acestei zone a impus însă o nouă mutare în 1884. Aceasta s-a făcut pe ampasamentul actual, aflat în Cotroceni. Cel căruia i se datorează toate eforturile de mutare şi de organizare în noul loc este doctorul Dimitrie Brandza. Numele acestuia este purtat din 1994 de către Grădina Botanică a Universităţii din Bucureşti, în semn de preţuire pentru marele botanist.
Amenajarea noilor spaţii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea primelor sere (utilizand modelul serelor Grădinii Botanice din Liège) şi a Institutului Botanic în care au functionat, până la bombardamentul din 4 aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul şi Muzeul Botanic.
În prezent, beneficiind de o suprafata de 17,5 hectare, Gradina Botanică din Bucureşti este organizată pe două mari grupe de sectoare interior şi exterior, (din care amintim: sectorul Decorativ, Plante rare, Plante mediteraneene, Grădina italiană, Flora Dobrogei, sectorul Munţii Carpaţi, Colina coniferelor, Rosarium) alături de Muzeul Botanic şi de Bibliotectă.
Programul de vizită este în perioada 1 aprilie – 30 septembrie între orele 8 şi 20, iar în perioada 1 octombrie – 31 martie între orele 9-17. Serele şi muzeul au un program diferit. Astfel, muzeul este deschis de luni şi până joi în intervalul 10-15, iar în zilele de sâmbătă şi duminică în intervalul 9-13. Vinerea muzeul este închis pentru curăţenie. Serele sunt deschise publicului vizitator în zilele de marţi, joi, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 9-13.
În perioada 25 octombrie – 9 noiembrie 2014, la Grădina Botanică vor fi organizate „Zilele Grădinii Botanice” ce vor găzdui expoziţii, ateliere pentru copii şi alte activităţi interesante pentru publicul larg, dar şi pentru pasionaţi.
Adresa: Şoseaua Cotroceni nr. 32, Sector 6, Bucureşti,
Telefon administraţie: 021 410 91 39;
Telefon casierie: 
078 526 52 08.