Revista presei culturale internaționale – 27-01-2014
Gillian Anderson, actriţa din Dosarele X, se apucă de scris, o carte dintr-un singur cuvânt, posibila renaştere a prozei scurte, cum să-i faci pe copii să citească şi un nou roman semnat de Isabel Allende – iată ce aflăm din presa literară a lumii.
Începem cu o veste care probabil că îi va bucura şi îi va interesa mai ales pe fanii SF. După ce mulţi ani a jucat în celebrul serial Dosarele X, actriţa Gillian Anderson a anunţat că se apucă de scris, aflăm de pe theguardian.com. Desigur, genul literar pe care îl va aborda este SF-ul. Ea a semnat deja un contrat cu o editură, pentru a scrie o serie intitulată EarthEnd Saga, împreună cu Jeff Rovin. Actriţa consideră că, după nouă ani în care a trăit într-un univers oarecum SF, cel din Dosarele X, acum are suficiente cunoştinţe pentru a începe un asemenea proiect. Primul volum din seria amintită este programat să apară pe piaţa americană în luna octombrie a acestui an, mai citim de pe theguardian.com, unde se pot citi mai multe detalii despre prima carte a seriei şi despre personajul principal imaginat de Gillian Anderson.
**
De pe New York Times – nytimes.com – aflăm despre o noutate editorială inedită. O carte de 1.250 de pagini umplute cu un singur cuvânt. Mai exact, acelaşi cuvânt scris de 6 milioane de ori. Cartea se intitulează And Every Single One Was Someone, iar cuvântul în cauză este… „evreu”. Cartea, mai mult artă decât literatură, citim de pe nytimes.com, vrea să fie un omagiu adus celor şase milioane de evrei ucişi în Holocaust. „Aşa îşi vedeau naziştii victimele: nu erau indivizi, nu erau oameni, ci doar o mulţime care trebuia exterminată”, spune Phil Chernofsky, autorul cărţii amintite. Părerile despre această carte şi despre ideea care stă în spatele ei sunt împărţite. În timp ce unii o laudă, alţii spun că este doar un truc de marketing. Mai multe, cum spuneam, pe nytimes.com.
**
Unul dintre genurile literare nedreptăţite de mulţi ani încoace este proza scurtă. Totuşi, aflăm dintr-un articol de pe telegraph.co.uk, se pare că se întrevede şansa de a readuce în atenţia publicului cititor acest gen, prin intermediul e-book-urilor. Manchester Metropolitan University a lansat recent un concurs de proză scurtă dedicat povestirilor publicate sub formă de e-book. Scopul se pare că este acela de a-i atrage spre lectură pe cei ataşaţi de gadgeturi, care spun că nu mai citesc pentru că nu au timp. Cu atât mai mult cu cât există şi edituri destule care se feresc să publice proză scurtă, motivând că nu se vinde. Cumva, lucrurile se repetă. Cu mulţi ani în urmă, proza scurtă era frecvent publicată în reviste, din acelaşi motiv. Multe nume acum celebre, precum Kipling, Wodehouse, Somerset Maugham, F Scott Fitzgerald, Bates şi John Cheever au scris la început pentru diverse publicaţii, iar cititorii lor nu erau puţini. Vă recomandăm să citiţi articolul de pe telegraph.co.uk, care s-ar putea să vă convingă să vă apropiaţi de proza scurtă, în fond, un gen literar cu nimic mai prejos decât romanul.
**
Dificultatea de a-i face pe cei mici să citească se pare că nu este una specifică României – auzim tot mai des astfel de plângeri -, ea este întâlnită şi prin alte părţi. Despre acest lucru se scrie într-un articol de pe site-ul salon.com, articol intitulat Can you make kids love books?, o analiză a situaţiei amintite pornind de la o declaraţie recentă a unui critic cultural american. Natasha Vargas-Cooper scria recent în Bookforum, o publicaţie din SUA, că poate nu este cea mai bună idee să-i pui pe elevi să citească romane, pentru că romanul s-ar putea să nu fie cel mai potrivit mod de a transmite mari idei, pentru că, la acea vârstă, preocupările sunt cu totul altele. O soluţie, spune ea, ar putea fi literatura nonfiction. Autorea articolului este şi nu este de acord cu ideea, dar recunoaşte un lucru: anumite romane pe care a trebuit să le citească în şcoală erau, categoric, plictisitoare pentru acea vârstă şi greu de înţeles, având în vedere experienţa de viaţă săracă pe care o ai adolescent fiind. Articolul continuă cu unele exemple concrete şi cu sfaturi pentru atragerea copiilor spre lectură, dar şi cu referiri la programele şcolare inadecvate. După cum ştiţi, sistemul nostru de învăţământ are aceeaşi problemă.
**
Isabel Allende, una dintre scriitoarele traduse şi la noi – cărţile ei au apărut la Editura Humanitas, unde are chiar o serie de autor -, experimentează un gen literar de care nu s-a apropiat până acum, aflăm de pe site-ul npr.org. Este vorba despre noul ei roman poliţist, care va apărea în librăriile americane chiar luna aceasta. Cartea poartă titlul Ripper, acţiunea este plasată în San Francisco şi o are în centru pe tânăra detectiv Amanda, dependentă de romane despre crime şi de un joc online numit Ripper. Aceasta este prezentarea pe scurt a noului volum semnat de Isabel Allende, cu care găsiţi şi un scurt interviu, pe acelaşi site, npr.org, interviu în care ea explică de ce a făcut această schimbare de genuri literare şi de ce nu este dispusă să le ofere celor de la Hollywood drepturile de autor pentru un film după această carte a ei.
Acestea au fost noutăţile literare internaţionale pentru săptămâna care tocmai începe, de mâine, revenim la evenimentele culturale de la noi.
