Revistă culturală online din 2010 dependentă de cititori deștepțiISSN 2343-8339redactie@semnebune.ro
Vrei expunere?Devino contributor
20102026Mondolit

SB-608-RPC

Pe mareleecran.net găsiţi o cronică a noului film semnat de Terrence Malick, To the Wonder. Realizatorul celebrelor The Thin Red Line şi The Tree of Life revine în atenţia cinefililor cu un lungmetraj care îi are în distribuţie pe Ben Affleck, Olga Kurilenko, Rachel McAdams şi Javier Bardem.

Pink Martini revine la Bucureşti în 15 octombrie, aflăm de pe bigcitylife.ro, într-un concert ce va avea loc la Sala Palatului. „Cel mai bun Martini muzical îşi seduce publicul de ani de zile cu “muzică vintage”, aşa cum au numit-o criticii şi ziariştii din întreaga lume. De la sonorităţi clasice la jazz ori ritmuri latino, până la piese româneşti sau coloane sonore celebre, Pink Martini cântă muzica lumii”, citim pe bigcitylife.ro. Din acelaşi material aflăm că „anul trecut, aflaţi în Bucureşti, au cântat în premieră în limba română, în faţa unei săli arhipline, coverul piesei “Până când nu te iubeam” a Mariei Tănase...”.

**

Pe mareleecran.net găsiţi o cronică a noului film semnat de Terrence Malick, To the Wonder. Realizatorul celebrelor The Thin Red Line şi The Tree of Life revine în atenţia cinefililor cu un lungmetraj care îi are în distribuţie pe Ben Affleck, Olga Kurilenko, Rachel McAdams şi Javier Bardem. „To the Wonder este un poem vizual despre iubire. Sau, mai exact, despre diversele ei forme de manifestare, dar şi despre modul în care este ea căutată sau pierdută”, scrie Ionuţ Mareş pe mareleecran.net. În acest film, Malick „propune un cinema senzorial, polifonic, experimental într-o anumită măsură. Cineastul renunţă aproape complet la dialoguri, pe care le înlocuieşte, printr-un procedeu devenit marca sa înregistrată, cu voci care verbalizează gândurile, lumile interioare ale personajelor”, mai aflăm din aceeaşi cronică.

**

Cum suntem încă în sezonul concediilor şi, implicit, avem mai mult timp pentru citit, de pe semnebune.ro recomandăm o recenzie de carte. Este vorba despre Scrisori de dragoste către o prinţesă chineză, a lui Matei Vişniec. Despre acest volum, autorul, citat în recenzia de pe semnebune.ro, spune: „Prin aceste texte mi-am propus de fapt un joc cu literatura erotică. Personajul pe care l-am imaginat nu-şi interzice nimic, cu excepţia vulgarităţii (unul dintre marile flageluri ale lumii contemporane, mai ales în literatură).” Iar Arnoux Maz, cel care semnează recenzia, scrie: „Matei Vişniec se joacă de-a literatura erotică, descriind stările unui îndrăgostit, deznădăjduit şi părăsit prin intermediul unei inimi frânte ad-litteram…”. De fapt, adevăratul scop al poveştii de dragoste din carte este acela de a scrie, de a scoate în evidenţă pasiunea pentru literatură, mai aflăm din amintita recenzie, ale cărei detalii le găsiţi pe semnebune.ro.

**

De pe turismistoric.ro aflăm povestea nu tocmai fericită a Aşezământului Brătianu, o clădire de patrimoniu lăsată să se degradeze. „Liderii de astăzi ai Partidului Liberal se uită nepăsători cum memoria şi moştenirea acestora se degradează ireversibil pe zi ce trece. Ionel I.C. Brătianu e pomenit în imnul partidului, fotografiile şi statuia acestuia sunt folosite în publicaţii, la congrese şi simpozioane, dar pentru reabilitarea Aşezământului cultural Brătianu şi pentru recuperarea istoriei Brătienilor în genere nimeni nu clinteşte vreun deget”, citim în articolul de pe turismistoric.ro. La fel de indiferentă pare să fie şi Academia Română, aflăm din acelaşi material, în care găsiţi mult mai multe informaţii despre această clădire istorică neglijată.

**

Fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat poate fi vizitată online, aflăm de pe ziarulmetropolis.ro. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc este cel care a făcut posibil acest lucru. „Închisoarea de la Râmnicu Sărat este unul dintre cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, care va fi transformată în următorii ani în Memorial al Victimelor Comunismului”, citim în articolul de pe ziarulmetropolis.ro. Tot acolo găsiţi şi linkul care trebuie accesat pentru a vizita online închisoarea respectivă. „Vizitatorii online au astfel ocazia de a naviga prin clădirea şi curtea fostei închisori şi de a vedea fostele celule, printre care se numără şi cea în care a decedat liderul ţărănist Ion Mihalache. Pe parcursul vizitei virtuale, utilizatorii au acces la informaţii despre fostul penitenciar, regimul de detenţie şi personalităţile încarcerate în respectivul loc”, mai citim pe site-ul amintit.

 

banner-revista-presei-SPT

Revista rămâne vie prin cititorii ei

Susține revista

Dacă vrei ca SemneBune să rămână un loc pentru lectură și repere culturale, poți sprijini proiectul editorial AdLittera.

Donează acum