Oaspetii de onoare ai Bookfest 2013

Cu doua saptamini inainte de sosirea la Bucuresti, invitatii de onoare ai editiei de anul acesta a Salonului International de Carte ne-au marturist care sint gindurile cu care vin in Romania.
Katharina Hacker, un nume de prim rang al prozei europene contemporane, laureata cu Premiului National al Cartii din Germania, este la a treia vizita in Romania: „Am fost in 1998 si, apoi, in 1999 sau 2000, daca imi amintesc bine – in Bucuresti, la Cetate si la Cluj. Au fost calatorii frumoase, mi-a placut mult tara. Arhitectura Bucurestiului mi s-a parut familiara, fiindca mi-a adus aminte de Tel Aviv, unde am petrecut mai multi ani. Mi-a placut peisajul, mi-a placut cit de mult se gateste si se traieste in aer liber. Mi-a placut calatoria cu trenul spre Cluj, desi mi-a fost cam frica, era o luna plina si luminoasa, trenul mergea incet printre munti, la intors se auzeau ciinii urlind si-i vedeai cum se apropie in haite de trenul care se tot oprea din loc in loc. Am citit cartile lui Mircea Cartarescu, care imi plac foarte mult, cu fantezia lor invadatoare si incapatinata. Clujul mi s-a parut minunat, am fost impresionata de cita lume invata foarte bine germana in gradinite si in scoli. M-au deprimat, insa, aspectele nationaliste.
Sint foarte curioasa sa vad cum s-a schimbat Bucurestiul si, totodata, cum s-au sedimentat dificilele evolutii politice. Ca privitor de pe margine, nu-ti poti dori altceva decit ca aceasta tara sa aiba parte de o guvernare desteapta si cumpatata”.
 
Spre deosebire de ea, scriitoarea austriaca Julya Rabinowich, cunoscuta deopotriva ca autoare de proza si teatru, pictorita si interpret, vine pentru prima data in Romania: „Ma astept la intilniri interesante, la impresii noi, poate sa-mi aduc putin aminte de trecutul meu in Uniunea Sovietica – adeseori, imi amintesc, cind vizitez fostele tari ale Uniunii Sovietice, de copilaria mea – lucruri pozitive si negative… Chiar si atunci cind sint doar ecouri ale unui trecut comun”, ne-a marturisit aceasta.
 
Tot la prima vizita in Romania se afla si prozatorul austriac Josef Winkler, a carui legatura constanta cu Romania, de zeci de ani, o reprezinta literatura Hertei Müller: „O cunosc de peste 25 de ani si o apreciez in mod deosebit. As vrea foarte mult sa scriu o poveste referitoare la romanul ei Regele se-nclina si ucide si de aceea mi-as dori foarte mult sa vizitez satul ei natal”.
 
Nascut in Romania, prozatorul Catalin Dorian Florescu, autorul Cartii anului 2011 in Elvetia, se reintoarce cu bucurie la Bucuresti, de fiecare data cind are ocazia: „Bucurestiul a devenit pentru mine – alaturi de orasul meu natal, Timisoara – cel mai important oras, deoarece, desi imi este in continuare strain, am aici citiva prieteni buni. Tocmai de intilnirile cu acesti prieteni ma bucur in mod deosebit. Banuiesc ca la salonul de carte ma voi intilni si cu unii dintre cititorii mei, cu alti scriitori si cu echipa Editurii Polirom. Nici nu mai este nevoie de altceva. Este cumva amuzant ca vin acum in tara mea de origine ca reprezentant al literaturii elvetiene. Desi in Romania trec ca autor roman”.
 
Nu este nascut in Romania, insa a ales tara noastra drept patria de adoptie – este vorba despre Jan Koneffke – autor prolific, prozator, poet si jurnalist, tradus in limba romana la Editura Humanitas Fiction: „Bucurestiul de astazi il cunosc destul de bine, dar si pe cel din trecut, din tot felul de carti, din albume de fotografii si povestiri orale, toate stind la baza documentarii mele pentru scrierea romanului Cele sapte vieti ale lui Felix Kannmacher (Die sieben Leben des Felix Kannmacher) – asadar asteptarile mele se concentreaza pe ecoul pe care cartea mea «romaneasca» il va avea in rindul publicului. Oare privirea pe care personajul principal, emigrantul german Felix Kannmacher, si autorul sau o arunca asupra tarii voastre va convinge cititorul roman? Va stirni uimire, iritare sau ii va captiva? Ma simt ca in fata unui examen si cu cit se apropie mai mult momentul tirgului de carte cu atit imi cresc emotiile”.
 
Bucurestiul este si locul de desfasurare al actiunii romanului Pribegia (Die Verbannte) al scriitoarei elvetiene Jolanda Piniel: „Am vizitat Bucurestiul de nenumarate ori, ultima oara acum patru ani, cind am locuit in camera de oaspeti a Colegiului Noua Europa si cind m-am documentat cu privire la anii ’30-’40, perioada in care calatoresc personajele mele. Faptul ca am ocazia sa-mi prezint cartea in cadrul Salonului de Carte de la Bucuresti reprezinta ceva foarte special pentru mine. Ma bucur foarte mult ca voi avea ocazia sa particip la discutii si dezbateri. La revedere, Bucuresti!”
 
Pentru scriitorul elvetian Christian Haller, legaturile cu Bucurestiul se pierd in trecut  este orasul in care au locuit, pentru o vreme, mama si bunicii sai: „Imi place sa ma scufund in atmosfera Bucurestiului, sa ma plimb pe strazile orasului in care a crescut mama mea si in care mi-am petrecut saptamini intregi, pe vremea cind ma documentam pentru romanul meu, Muzica inghitita. Fiecare vizita la Bucuresti a fost stimulatoare: Bucurestiul m-a influentat profund ca sursa de amintiri legate de mama mea. Scrierile mele au fost, la rindul lor, in mare masura influentate de literatura romana.”
 
Emotiile istoricului elvetian Simon Geissbühler legate de reintoarcerea la Bucuresti au legatura cu felul in care va fi receptat cel mai recent volum al sau: „Ma bucura intoarcerea la Bucuresti, unde am trait si lucrat timp de aproape patru ani. Ma bucur sa cercetez orasul, sa vad ce s-a schimbat si ce a ramas la fel. Sint foarte curios sa constat daca literatura de limba germana de la salonul de carte din Bucuresti va reusi sa stirneasca interesul publicului. Ma intreb daca volumul meu, bazat pe numeroase surse si care abordeaza critic un aspect extrem de dificil si ignorat al istoriei romanesti, va stirni vreo reactie. Va fi oare posibila, dupa 72 de ani, o discutie sincera pe tema primei faze a Holocaustului in teritoriile ocupate de Romani, in iulie 1941? Sau vom avea, oare, parte doar de tacere? ”. 
 
Dragostea pentru cititorii-copii, dublata de curiozitatea privind oferta de carti pentru copii si tineret din Sudul si Estul Europei – acestea sint motivele care o aduc la 2013 pe Kirsten Boie, poate cea mai cunoscuta autoare de literatura pentru copii si tineret de limba germana a momentului, laureata a zeci de premii literare: „M-am bucurat de invitatia de a fi prezenta la Bookfest, mai ales datorita faptului ca intotdeauna tirgurile de carte din strainatate sint pentru mine, ca autoare de carti de copii, o ocazie unica de a afla mai multe despre literatura pentru copii din tarile respective, despre tendintele de pe piata, dar si o sansa de a intra in contact direct cu cititorii si de a constata importanta lecturii pentru cititorii-copii. In ultimele decenii, in literatura noastra pentru copii, (vest) germana, privirile noastre au fost orientate exclusiv spre vest – evolutiile care au avut loc in acest timp in Estul si Sudul Europei fiindu-ne complet straine. Sper asadar sa pot afla mai multe despre toate acestea in Bucuresti. Ma bucur totodata ca voi participa la o manifestare la care va exista poate posibilitatea de a intra in discutie cu cititorii romani”. 
 

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Semnu' Bun

Avatar
Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.