Revistă culturală online din 2010 dependentă de cititori deștepțiISSN 2343-8339redactie@semnebune.ro
Vrei expunere?Devino contributor
20102026Recomandare de lectură

Graham Swift – Ultima comandă

Romanul spune povestea unei prietenii frumoase și durabile, între cinci oameni. Jack Dodds este personajul principal a cărui dispariție va marca destinele celor patru prieteni rămași în viață. Aceștia respectă ultima dorință a răposatului și încep un drum cu cenușa, către Margate, locul în care Jack a dorit să trăiască dintotdeauna. Patru prieteni care duc o urnă cu rămășițele incinerate ale prietenului lor cel mai bun, într-un Mercedes vechi, cu roți scârțâinde, ocolind dealurile Londrei către Canterbury.

Graham Swift este unul dintre cei mai apreciați romancieri contemporani din Marea Britanie. Publicistica sa este demnă de urmărit, opt romane și un volum de nuvele intitulat Learning to swim (1982). Este primul roman pe care l-am citit de Swift (Graham, nu Jonathan! ) și, după două zile de savurat, afirm clar și răspicat că o să-i ”vânez” cele opt romane. Omul merită să fie citit și are cu ce să te întâmpine la nivel emoțional și psihologic.

Romanul spune povestea unei prietenii frumoase și durabile, între cinci oameni. Jack Dodds este personajul principal a cărui dispariție va marca destinele celor patru prieteni rămași în viață. Aceștia respectă ultima dorință a răposatului și încep un drum cu cenușa, către Margate, locul în care Jack a dorit să trăiască dintotdeauna. Patru prieteni care duc o urnă cu rămășițele incinerate ale prietenului lor cel mai bun, într-un Mercedes vechi, cu roți scârțâinde, ocolind dealurile Londrei către Canterbury. Pe drum, fiecare rememorează, în gând, ceea ce l-a legat de Jack Dodds. Mi se pare captivant cum Graham Swift a rezervat fiecărui personaj din carte dreptul la un spațiu privat în care aflăm opiniile și viziunile asupra figurii lui Jack Dodds. Astfel, Ray, Lenny, Vic, Vince (fiul adoptiv) și Amy, soția defunctului, își construiesc în sine mici fragmente în legătură cu Jack și cu tot ceea ce a reprezentat acesta de-a lungul vieții. Perspectiva prietenilor este diferită de cea a soției, însă cei cinci vor să îndeplinească ultima dorință a prietenului lor.

Un alt lucru care mi se pare interesant e că vocea lui Ray, unul dintre cei patru prieteni, este omniprezentă, e liantul dintre bucățile celorlaltor personaje și întâmplarea care i-a adus pe toți în aceeași ipostază. Cred că Swift nu s-a putut hotărî cine să fie personajul principal, Ray Johnson sau Jack Dodds. Cumva, toate aceste patru personaje și Amy, văduva acestuia din urmă, sunt personaje – cheie în roman.

Ecranizarea romanului, numit Last orders (2001), cu o distribuție bună din punct de vedere cantitativ, nu calitativ: Michael Caine, Helen Mirren și Bob Hoskins nu respectă însă firul narativ al cărții. Eu zic că este un artificiu cinematografic pentru a expune cât mai clar subiectul fără să i se schimbe conținutul. În film, Ray deapănă amintiri cu Amy, spre deosebire de carte, în care fiecare personaj gândește pentru sine, fără confesiuni. Conținutul nu se schimbă, întrucât părerile și (re)sentimentele personajelor sunt aceleași, faptul că Ray i se confesează lui Amy cu privire la omul – Jack nu schimbă cu nimic evoluția narativă. Excepția este așadar artificiul cinematografic și anume nerespectarea parțială a cărții ca modalitate de abordare, ca un fel de altceva, dar același.

Proiecția personajelor nu mi s-a părut însă atât de reușită, personajele romanului, deși la vârsta senectuții, sunt vii și transmit lucruri. De exemplu, Michael Caine, care interpretează rolul lui Jack Dodds, nu mi se pare o alegere fericită, întrucât Caine nu are mutră de măcelar și nu apare ca un individ rudimentar. Nici Hellen Mirren nu mi s-a părut că ar fi potrivită, pentru că Amy Dodds nu este nici pe departe o femeie rafinată, ci una mediocră. Să încerci s-o aduci pe Helen Mirren la nivelul emoțional al unei soții de măcelar este puțin cam deplasat. În imaginația mea, am văzut cu totul alte personaje, de aceea cred că rolurile bătrâneilor din film nu sunt tocmai cele potrivite. În rolul lui Jack Dodds l-aș fi ales pe John Travolta sau pe Anthony Perkins (ambii la bătrânețe). Michelle Pfeiffer mi s-ar părea potrivită pentru rolul de văduvă îndurerată, fără machiaj.

Altfel, adaptarea e în regulă și plimbarea prin împrejurimile Londrei are rolul ei, cititorul trebuie să finalizeze cumva întregul scenariu pe care și-l construiește singur. O ecranizare care consolidează esența lui Graham Swift: schimbările de ordin interior, melancoliile, frustrările și secretele care răbufnesc o dată cu sosirea morții.

Titlu: Ultima comandă

Autor: Graham Swift

Editura: Polirom

Colecția: Biblioteca Polirom

ISBN: 978-973-46-0325-1

Număr pagini: 392

Coperta: Broșată / lucioasă

An apariție: 2009

Traducători: Petru Creția, Cristina Poenaru

Preț estimativ: 30 RON

Ecranizare: Last orders, 2001, regizor: Fred Schepisi

sursa foto

Revista rămâne vie prin cititorii ei

Susține revista

Dacă vrei ca SemneBune să rămână un loc pentru lectură și repere culturale, poți sprijini proiectul editorial AdLittera.

Donează acum