Primul autograf [Andreea Tănase, Ciprian Măceșaru]

[continuare] Andreea Tănase Îmi amintesc primul autograf, dar nu-mi amintesc autorul de la care l-am primit. Îmi amintesc că era bărbat, îmi amintesc cum era îmbrăcat (în raiați galben-muștar și cămașă în carouri) dar eram atât de emoționată, încât nu am ridicat privirea să îi văd și fața. Iar de numele lui nu auzisem. Oricum […]

Cornel George Popa în dialog cu Semne Bune. Partea a III-a

Ultima parte din interviul pe care ni l-a acordat Cornel George Popa.
În articol găsiți legături către primele două părți ale interviului și către recenziile cărților acestui autor român contemporan despre care cu siguranță veți auzi tot mai des.

Cornel George Popa în dialog cu Semne Bune. Partea a II-a

Partea a doua din interviul pe care ni l-a acordat Cornel George Popa.
În articol găsiți legături către prima parte a interviului și către recenziile cărților acestui autor român contemporan despre care cu siguranță veți auzi tot mai des.

Cornel George Popa în dialog cu Semne Bune. Partea I

La prima vedere, Cornel George Popa este un prozator contemporan. Un om ca noi toți, care face cumpărături, pregătește cina pentru familie, își ajută copiii la teme și, în timpul liber, scrie romane. Sau poate regizează teatru, sau film. Sau poate scrie un scenariu de teatru. Sau de film. Sau îl găsim scriind articole într-o gazetă. De fapt, nu aș fi surprinsă de nimic din ce mi-ar spune cineva că l-a văzut făcând. Dar cel mai bine ar fi să îl auziți povestind despre ceea ce face sau a făcut în viață. Iar pentru că SemneBune.ro nu are încă un post de radio propriu, va trebui să vă mulțumiți cu cititul unui interviu. Vă garantez că îl veți căuta pe Facebook și îl veți urmări în librării și pe rețele de socializare. Pentru că autorul este el însuși un personaj savuros.

Dobitocul de țânțar de Cornel George Popa

Pentru că ne-am propus să săpăm cât mai adânc în opera lui Cornel George Popa, astăzi vă prezentăm cea mai veche carte a domniei sale pe care am reușit să o obținem (publicată în 1996). Înaintea ei mai este doar colecția de proză scurtă cu care și-a făcut debutul, Cincizeci de blitzuri și alte chestii, pe care încă o vânăm pentru lecturare și recenzie.

Cei care mor și cei care vor muri. Aventurile unui bibliotecar. Cornel George Popa

Romanul lui Cornel Geoge Popa îți pune în față o oglindă în care te vezi brusc bătrân și cu o siluetă neagră ce pare să îți mângâie ceafa cu o coasă. Și începi să te întrebi dacă ai făcut tot ce ai fi vrut să faci, dacă ai trăit cum ai fi vrut să trăiești, dacă ai iubit cât ai fi putut să iubești, dacă ai făcut pace cu toți cei cu care ai făcut război la un moment dat, dacă ești pregătit să te predai sau încă lupți.

Salonul de Masaj – Cornel George Popa

Cartea este scrisă la persoana întâi, într-un stil narativ-epistolar. Personajul central este Daria Silvestri Mircescu, condamnată pentru patru crime pe care nu le-a comis. Din închisoare, scrie o scrisoare fetiței sale, Miruna, în care îi povestește viața ei și împrejurările prin care a ajuns să dețină un salon de masaj și să fie condamnată pe nedrept pentru crimă.

Ultima cină cu Leonardo. Anula. Cornel George Popa

Încă o poveste fascinantă pe care ne-o spune Cornel George Popa. Între Delavrancea și Sadoveanu, autorul își găsește propriul stil în care ni-l prezintă pe marele Ștefan, pe marele Leonardo din Vinci și pe mica Anula a lui Fanache. Toate, pentru a explica albastrul Voronețului.

Ura lui Cornel George Popa

Ura lui Cornel George Popa este o carte sinceră despre copilăria noastră comunistă, în faţa blocului, cu cheia de gât şi cu mamele învăluite în capoate înflorate şi bigudiuri sub basma. Cititorul este implicat în poveste, se identifică cu personajele şi empatizează puternic.