o nouă lume mă ascund fără teamă lângă o ciupercă atomică pielea mea s-a adaptat la radioactivitate suntem urmaşi ai unei rase predestinate la autoextincţie dar evoluăm ne adaptăm presupun că pentru strămoşi suntem un fel de monştri genetici plângem cu lacrimi […]
Semn Bun
Elefanţii mergeau în sir indian pe pereţi. Eu îi număram, unu, doi... treisuteşaizecişişapte. Dunele de nisip erau înalte, dar elefanţii păreau obişnuiţi cu truda. Îşi urmau drumul netulburaţi. Am vrut să le strig, voi, elefanţilor, aveţi grijă, o să vă prăbuşiţi, o […]
Semn Bun
Aştepta pe celălalt trotuar schimbarea semaforului. Cu trupul împovărat de straturile chimonoului, lăsând să se ghicească porţiuni de piele albă, imateriale aproape. Avea ochii tulburi de iubiri netrăite, gura secătuită de setea săruturilor, trupul uscat de dor. Privea cu pleoapele aproape căzute, […]
Semn Bun