Cinema feminin spaniol

Filme semnate de deschizătoarele de drum ale cinematografiei spaniole: Ana Mariscal, prima femeie care a regizat după Războiul Civil spaniol / prima peliculă realizată în Spania în sistemul cinemascop, regizată de Margarita Alexandre / un film semnat de Josefina Molina ce a avut premiera în același an în care a fost promulgată Legea divorțului în Spania / o peliculă semnată de Pilar Miró cenzurată timp de doi ani în Spania anilor ‘80 / un film finalizat cu puțin înainte de tentativa de lovitură de stat din 23 februarie 1981, semnat de Cecilia (și José Juan) Bartolomé


Institutul Cervantes din București continuă și în luna martie a acestui an tradiția difuzării unui grupaj de filme dedicat culturii feminine, ce include pelicule reprezentative pentru regia semnată de femei. În 2021, pentru prima oară în istoria acestui proiect cu o tradiție de peste un deceniu, ciclul de filme este centrat pe figuri regizorale feminine care au debutat în anii ‘50 și ‘60, fiind considerate deschizătoare de drum în istoria cinematografiei spaniole: Margarita Alexandre, Cecilia Bartolomé, Ana Mariscal, Pilar Miró și Josefina Molina.

Peliculele vor fi disponibile pe canalul Vimeo al Institutului Cervantes începând din datele de 9, 12, 16, 19, 23 și 26 martie, timp de 48 de ore, de la ora 21:00, cu subtitrare în engleză, franceză, portugheză, bulgară și spaniolă.

„Cele cinci filme incluse în programul ediției din acest an sunt relevante nu numai pentru creația și pentru estetica acestor femei deschizătoare de drum, pe care le readucem în atenție cu această ocazie, ci și pentru faptul că oferă o poveste extrem de interesantă și o descriere inedită a Spaniei din acea epocă, programul acordând un interes deosebit perioadei istorice reflectate: 1953-1981”, a declarat Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.

Peliculele programate pentru difuzare începând de săptămâna viitoare reprezintă o mostră a muncii și a talentului a patru regizoare care au impresionat prin efortul lor, prin onestitatea și dedicarea ce au stat la baza realizării filmelor, în ciuda asperității vremurilor în care au trăit.


Ana Mariscal a fost prima femeie care a regizat un film în Spania după Războiul Civil. Avea deja o carieră remarcabilă ca actriță când a debutat în cu filmul Segundo López, aventurero urbano, primul din acest ciclu, o comedie spumoasă care, în anul premierei sale, 1953, a fost promovată cu un slogan cu un puternic mesaj: „un film regizat de o femeie, care va fi plăcut de bărbați”.

Margarita Alexandre și-a început cariera cinematografică în domeniul actoriei înainte de a regiza primele sale filme. La gata (1956), a treia peliculă regizată împreună cu Rafael Torrecilla, este o dramă rurală cu o acțiune plasată în Andaluzia, avându-i ca protagoniști pe Aurora Bautista și Jorge Mistral – actori celebri în cinematografia spaniolă a anilor ‘50. Este, de asemenea, primul film realizat în Spania în sistemul cinemascop, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea imaginii, a piesajelor frumoase ce servesc drept decor al acțiunii, încărcată de lirism și însoțită de acorduri flamenco la chitară de Manuel Hernández și Áureo Herrero.

În cazul următorului film din program, El crimen de Cuenca (1979), merită din plin amintit contextul în care a fost filmat și în care a avut premiera. Regizat de Pilar Miró – personaj-cheie al cinemaului spaniol –, filmul aduce în prim-plan evenimentele petrecute în două mici localități din provincia Cuenca în anii 1910. Doi bărbați au fost torturați cu brutalitate de Garda Civilă, cu acordul tacit al autorităților judiciale, pentru a-i determina să mărturisească o crimă de care însă niciunul un era vinovat. Cruzimea imaginilor, precum și tema controversată ce evidențiază faptele criminale ale forțelor de ordine au făcut ca filmul să nu se poată difuza în Spania timp de doi ani de la realizarea lui, iar regizoarea să fie urmărită penal.

În plină tranziție, cu o democrație încă insuficient dezvoltată, are loc premiera următoarelor filme din program. Función de noche (1981), de Josefina Molina, a avut premiera în același an în care a fost promulgată Legea divorțului în Spania. În acest film, cei doi protagoniști (Lola Herrera și Daniel Dicenta), despărțiți de facto de 15 ani, dar recent divorțați, analizează ce anume a dus la eșecul relației lor. Cei doi foști soți, ce încă simt afecțiune unul pentru celălalt și se cunosc atât de bine, poartă un intim și sincer, reflectând asupra vieții în comun și asupra influenței exercitate de ideea căsătoriei, a modelelor feminine și masculine, care au avut un impact imens asupra educațieilor și în societatea în care trăiau. Cu filmul său, Josefina Molina jonglează cu granițele între documentar și ficțiune, la fel cum elementul personal și cel politic se îmbină natural în poveste.

Ultima propunere din acest ciclu se plasează clar în sfera documentarului: Después de… (1981), regizat de Cecilia și José Juan Bartolomé, formată din două părți cu titluri sugestive –  No se os puede dejar solos/Nu puteți fi lăsați singuri și Atado y bien atado/Bine legat –, alcătuite dintr-un mozaic de mărturii și relatări ce reflectă sentimentele, ideile și conflictele din societatea spaniolă din 1979 și 1980. Filmul, care a întâmpinat probleme serioase la premieră, a fost finalizat cu puțin înainte de tentativa de lovitură de stat din 23 februarie 1981, astfel reprezintă, fără îndoială, un valoros document istoric.


  • 9 martie: Segundo López, aventurero urbano/ Segundo López, aventurier la oraș (1953), de Ana Mariscal
  • 12 martie: La gata/Pisica (1956) de Margarita Alexandre
  • 16 martie: El crimen de Cuenca/Crima din Cuenca (1979) de Pilar Miró
  • 19 martie: Función de noche/Reprezentația de noapte (1981) de Josefina Molina
  • 23 martie: Después de…: No se os puede dejar solos/După… Nu puteți fi lăsați singuri (1981) de Cecilia și José Juan Bartolomé
  • 26 martie: Después de…: Atado y bien atado/După… Bine legat (1981) de Cecilia și José Juan Bartolomé

 

Lasă un semn

comentarii

Semne bune de la Persoane juridice

Descarcă, completează și semnează Contractul de sponsorizare prin care afacerea ta poate susține educația culturală.
Dacă firma este plătitoare de impozit pe profit: 20%;
Dacă firma este plătitoare de impozit pe venit: 20% trimestrial;
Dacă ești PFA, sponsorizarea este deductibilă la calculul impozitului pe venit în limita a 5% din venitul net.
ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ ADLITTERA (A.E.C.A.) este înscrisă în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale (INTERNT-266538804).
Virează către noi să putem avea coerență și mai multă consistență în informațiile culturale de care ai nevoie.
Revista SemneBune© este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Semnu' Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.