Ce spune biblioteca voastră despre voi

  • Sticletele, de Donna Tartt, ecranizat
  • Ce spune biblioteca voastră despre voi
  • Cărți care au schimbat lumea
  • Interviu cu Malala
  • Un volum despre cum ar arăta lumea fără… oameni

 

Există cărți pe care atunci când le citești poți să ți le imaginezi foarte ușor pe ecran, pentru că sunt scrise cinematografic, cumva. Iar unele chiar ajung să fie ecranizate, în variante mai mult sau mai puțin reușite. Iar în ultimii ani parcă am văzut tot mai multe ecranizări și se pare că în continuare există regizori care văd potențialul unor povești scrise și încearcă să le și o altă formă artistică, în afară de cea din cărți. Și pentru anul acesta sunt pregătite multe ecranizări, aflăm de pe inews.co.uk, din articolul cu titlul Cele mai bune cărți transformate în filme și seriale, în 2019. De pe lista prezentată în articol, mie mi-a atras atenția, în primul rând, romanul Sticletele, de Donna Tartt, care mi-a plăcut foarte mult și pe care chiar mi-am dorit să îl văd ecranizat, pentru că este o poveste foarte frumoasă, bine scrisă și, zic eu, ușor de pus în mișcare pe ecran. Regia îi aparține lui John Crowley, cel care a regizat și două episoade din True Detective. În distribuție se regăsește și Nicole Kidman, filmările se pare că s-au încheiat, iar filmul va apărea pe ecrane în toamnă. Fanii lui Stephen King vor avea parte, în aprilie, de ecranizarea cărții Cimitirul animalelor, iar Catch-22, a lui Joseph Heller, va deveni serial, în care vor juca, printre alții, George Clooney și Hugh Laurie. Sunt doar câteva dintre ecranizările anunțate, vă las să parcurgeți singuri lista completă, pe site-ul amintit.

**

Rămânem pe inews.co.uk, unde am mai găsit un articol pe care îl recomand, tot într-un ton lejer, pentru că frigul de zilele acestea necesită relaxare. Ce spune biblioteca voastră despre voi? Multe, de fapt – este titlul articolului respectiv. Și nu este vorba, de data aceasta, doar despre ce anume conține biblioteca voastră, despre titlurile pe care le aveți în ea, ci și despre felul în care păstrați cărțile. Sylvia Plath, de exemplu, ni se spune în deschiderea articolului, era patologic de grijulie cu cărțile ei. Când cineva i-a returnat un volum pe care făcuse însemnări, nota în jurnal: ”Am fost atât de îngrozită, de parcă copiii mei ar fi fost violați sau bătuți de un alien.” Cred că putem fi de acord, spune autorul articolului, că este o reacție cam exagerată. Norman Mailer, pe de altă parte, abuza de propriile cărți: când trebuia să se ducă la o lectură publică, pur și simplu, rupea partea relevantă dintr-o carte și o îndesa în buzunar. Voi cum păstrați cărțile? Le îndoiți colțurile, faceți însemnări pe ele… Revenind la genurile literare pe care le aveți în bibliotecă, autorul articolului spune că pe rafturile lui predomină ficțiunea și seriile. Asta arată atât dorința lui de soluționare, de rezolvare a lucrurilor (când fiecare poveste are un final concret), cât și dorința de continuare (seriile arată că va mai urma plăcere). Dar ele sunt și o dovadă a nesiguranței lui, a fricii de finaluri deschise și a dorinței de evadare. Interesant, nu? Citiți tot articolul, veți mai găsi câteva idei de reținut, dar nu le luați, totuși, ca pe niște adevăruri absolute.

**

Pe bbc.co.uk găsim o listă cu cărți care, într-un fel sau altul, au schimbat lumea. Ideea a pornit de la celebrul volum Jurnalul Annei Frank, tradus și la noi, desigur, la fel cum a fost tradus în toată lumea și citit de milioane de oameni. Pentru cei cărora le-a scăpat, reamintesc că este vorba despre jurnalul ținut de o fetiță de 13 ani, care a stat ascunsă, împreună cu familia și cu alți evrei, timp de doi ani, într-o așa-zisă Anexă a firmei tatălui ei, în Amsterdamul ocupat de germani, de teama deportării. Este una dintre cele mai traduse cărți, care a schimbat modul de gândire al unor oameni, a explicat dintr-un anumit punct de vedere un moment important din istorie și a schimbat chiar unele comportamente sociale. Harry Potter și piatra filosofală este o altă carte de pe lista amintită, fiind și ea una dintre cele mai citite, în întreaga lume. Deși acum pare greu de crezut, manuscrisul a fost respins de câteva ori, până să fie publicat, în 1997. Pe aceeași listă de cărți care au influențat milioane de oameni și, astfel, se consideră că au schimbat măcar un pic în bine lumea noastră se mai găsesc Fabulele lui Esop, Frăția inelului, de Tolkien, Iliada lui Homer, Originea speciilor, de Charles Darwin și altele, pe care vă las să le descoperiți și să vedeți dacă le-ați citit sau nu.

**

Pe site-ul The Guardian m-am oprit la un interviu cu Malala Yousafzai, despre care ar fi trebuit cel puțin să fi auzit, dacă nu chiar să fi citit cartea intitulată Eu sunt Malala, scrisă cu ajutorul jurnalistei Christina Lamb. Pe scurt, este povestea unei fete din Pakistan, care la 15 ani a fost împușcată în cap de talibani, pentru că a protestat pentru dreptul ei la educație. Din fericire, a supraviețuit și a devenit cea mai tânără persoană nominalizată vreodată la Premiul Nobel pentru Pace. În articolul-interviu de pe theguardian.com se vorbește detaliat despre întâmplarea care a făcut-o celebră, despre ce a urmat, despre familia ei, despre viața ei de studentă la Oxford acum și despre noua ei carte, apărută în toamna anului trecut. We are displaced este un volum scris împreună cu jurnalista Liz Welch, din New York, volum în care sunt adunate poveștile unor fete din diverse tabere de refugiați din lume, pe care Malala le-a întâlnit personal. Auzim despre refugiați din ziare, de la televizor și, de obicei, într-un mod negativ, dar nu le știm poveștile, nu îi auzim pe ei, spune Malala. Astfel că a decis să scrie această carte, în care poveștile în cauză sunt spuse la persoana întâi. Nu știu să se fi tradus cartea la noi încă, dar sunt sigură că este interesantă, tema refugiaților este una cât se poate de actuală, este un fenomen care nu poate fi ignorat, iar poveștile lor de viață probabil că sunt impresionante.

**

Duntre traducerile recente sau în curs de apariție de la noi am reținut pentru această săptămână un volum aflat în curs de apariție la Editura Art, în colecția SapiensLumea fără noi, Alan Weisman. ”Construcțiile din marile orașe încep să se ruineze. Jungla de ciment, oțel și sticlă este cucerită de plante și animale, cărora nimic nu li se mai opune: Homo sapiens a dispărut, iar natura își revendică stăpânirea asupra Terrei. Făcând cercetări în diferite colțuri ale lumii, intervievând oameni de știință, căutând repere în istorie, Alan Weisman construiește scenariul Pământului fără oameni. Cartea nu ne spune cum vom dispărea, ci ne povestește ce se va întâmpla în absența noastră cu urmele civilizației”, se spune în prezentarea de pe site-ul Editurii Art. Iar pe blogul editurii poate fi citit un fragment, în avanpremieră. De ce mi-a atras atenția această carte? Pentru că, recent, am văzut un documentar pe aceeași temă, un documentar foarte interesant. Probabil că și cartea aceasta este la fel de captivantă. ”Lumea fără noi de Alan Weisman este un excelent volum speculativ, născut din temerile noastre privitoare la extincţia propriei specii, mai ales în contextul unor dezastre ecologice pe care nimeni nu le mai poate nega. Weisman nu ne spune cum se va sfârşi totul, nu oferă scenarii apolcaliptice, ci, stând de vorbă cu cercetători şi oameni de ştiinţă, încearcă să aproximeze ce s-ar întâmpla dacă homo sapiens ar dispărea subit. Cum şi-ar continua natura cursul şi ce s-ar întâmpla cu tot ceea ce am construit, bun, rău, nobil sau total iresponsabil. Lumea fără noi este o naraţiune ştiinţifică sclipitoare, cu o documentaţie solidă şi cu un stil care cucereşte şi cel mai indiferent cititor”, aflăm de pe blogul Editurii Art.

“A house without books must be sad”, spunea Manuel Rivas. Într-adevăr…

Surse foto: imdb.com, carturesti.ro, pixabay.com

„Mondolit” prezintă informații despre cultura scrisă din întreaga lume și se aude în fiecare săptămână la Radio SportTotal, în emisiunea SportKultur realizată de Mihai Pahonțu.

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Dorina Tătăran

Dorina Tătăran
Traducătoare de literatură la o casă importantă de editură din România, Dorina a fost premiată în 2012 la ediția a III-a a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”, secțiunea Proză scurtă. Este o fidelă cititoare de „sud-americană”. Scrie proză scurtă dar se ferește să publice (încă). Iubește cafeaua și florile.