- Șase cărți de vacanță, care se întâmplă în… vacanțe
- Once is a Mistake, Twice is Jazz
- Interviu cu Matt Haig
- De ce nu-s românii ca nemții
- Ce spun librarii că citesc turiștii la plajă
Sunt sigură că mulți dintre voi știți deja unde și când veți pleca în vacanță, dar sunt aproape la fel de sigură că nu ați reușit să decideți ce lecturi veți lua cu voi. Pe site-ul Literary Hub am găsit un articol care face tocmai astfel de recomandări. Mai mult, este vorba despre șase volume în care poveștile se întâmplă în… vacanțe. Articolul începe cu unele argumente care justifică alegerea unui scriitor de a da naștere unei ficțiuni care se derulează în timpul unei vacanțe și continuă cu cele șase rcomandări, însoțite de scurte prezentări menite să vă convingă. Se precizează că ordinea în care sunt puse pe listă cele șase povești este întâmplătoare, nu este vorba despre vreun top al valorii lor sau al preferințelor. Voi face și eu la fel și voi menționa doar unele dintre ele, printre care al doilea volum din tetralogia napolitană a Elenei Ferrante, Povestea noului nume, în care cele două prietene, încă adolescente, își iau o lungă vacanță pe Insula Ischia. Romanul de debut al lui Sally Rooney, Conversations with Friends, apărut anul trecut, despre care s-a scris deja foarte mult prin presa literară internațională și numai de bine, este și el pe listă, deoarece se petrece într-o vacanță în Franța. Un roman al lui Ian McEwan este recomandat și el ca lectură de vacanță despre o vacanță, dar vă las să descoperiți singuri lista completă. Și, chiar dacă este vorba despre volume încă netraduse în română, ele pot fi cumpărate în original, unele chiar din librăriile de la noi.
**
Pe site-ul revistei Guernica mi-a atras atenția prezentarea unui roman: Tram 83, al scriitorului congolez Fiston Mwanza Mujila. Întâmplările din roman se petrec într-un nenumit oraș african, dintr-o nenumită țară africană, unde se adună turiști și afaceriști de diverse naționalități, vorbind diverse limbi, toți având un singur scop: să facă bani exploatând mineralele acelei țări. Stilul în care este scris romanul și limbajul folosit de autor este comparat cu cel al lui Joyce. Iar din această recenzie reiese tocmai faptul că stilul și felul în care scriitorul congolez alege să se joace cu limbajul și cu vorbele este cel care te prinde. Se prea poate să nu te intereseze povestea, dar valul de cuvinte care te copleșește, pur și simplu, care vine peste tine este cel care te va ține captiv între paginile cărții. Și este dat exemplu în acest sens un fragment în care este descris barul în care se adună toate personajele pitorești care populează orașul, acel Tram 83, care dă și titlul cărții. Muzicieni, prostituate, studenți, predicatori, mame nemăritate, travestiți, jurnaliști și alte specimene par să își facă veacul în acel bar dintr-un oraș african, unde autorul derulează cu cinism și cu umor goana lor după aur. Iar construcția poveștii și ritmul în care ea se desfășoară sunt comparate cu jazzul, cu improvizațiile pe care le presupune, cu caracterul lui ades excentric și eliberator. De altfel, titlul articolului este, așa cum ar fi spus Miles Davis: Once is a Mistake, Twice is Jazz. Vă recomand să îl citiți, este mult mai detaliat și bine scris. Recunosc: după ce l-am citit, eu am comandat cartea. Și abia aștept să ajungă la mine.
**
De pe site-ul The Guardian, vă recomand interviul cu scriitorul britanic Matt Haig, ale cărui cărți au apărut în traducere și la noi, la Editura Nemira. Matt Haig scrie atât ficțiune pentru adulți, cât și pentru copii. Întrebat care este diferența în procesul de scriere pentru cele două categorii de cititori, Matt Haig spune că îi place să scrie cărți adresate copiilor deoarece asta îi oferă prilejul unei pauze de la temele prea serioase pe care trebuie să le abordeze când scrie pentru adulți. Unii scriitori consideră că scrisul pentru copii îi limitează, pe când lui îi pare că, dimpotrivă, copiii sunt cei mai buni cititori, tocmai pentru că imaginația lor este nelimitată. Matt Haig mai spune că în prezent copiii sunt supuși unui nivel ridicat de stres, iar literatura dedicată lor îi poate ajuta să se deconecteze. Iată, așadar, un motiv în plus să vă îndreptați micuții spre cărți, spre poveștile din ele, care îi pot îndepărta, chiar și pentru scurt timp, de presiunea tot mai mare pusă pe ei de școală, de un sistem educativ haotic. Din interviu mai aflăm că romanul Un băiat numit Crăciun este în curs de ecranizare și multe altele, pe care vă las să le citiți chiar voi.
**
Vă recomand și o lansare de carte care va avea loc săptămâna aceasta, joi, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Este vorba despre volumul intitulat De ce nu-s românii ca nemții, semnat de Jan Cornelius și Adina Popescu, apărut la Editura Paralela 45. „Am cunoscut-o pe Adina la Leipzig, la Târgul de carte, unde am prezentat-o publicului german. După ce s-a întors la București, între noi s-a pornit spontan o corespondență plină de anecdote și povești adevărate, ironice și autoironice, vesele și triste. Un dialog despre Est și Vest, despre lumea în care trăim, care sperăm să nu vă lase indiferenți”, spune Jan Cornelius. „Ne-am dat seama că tot glumind ajungem la teme mai profunde și universale. Genul ăsta de întâlnire între noi doi a fost mult mai fericit decât dacă am fi băut împreună câte cinci beri în Centrul Vechi sau în centrul istoric din Dusserdorf și ne-am fi plâns de milă… iar a doua zi ne-ar fi durut tare capul“, spune, la rândul ei, Adina Popescu. Invitații celor doi autori sunt Radu Paraschivescu și Cezar Paul-Bădescu, iar moderator va fi Cosmin Perța.
**
O să închid cumva cerul de azi revenind la subiectul lecturilor de vacanță, dintr-o altă perspectivă, de data aceasta. Pe site-ul The New York Times am dat peste o idee interesantă: proprietarii și managerii unor librării aflate în diverse zone turistice au fost întrebați ce fel de literatură preferă să cumpere turiștii, în timpul vacanțelor de vară. Fiecare dintre ei au povestit cum se pregătesc pentru sezonul estival și cum aleg cărțile pe care le pun pe rafturi în această perioadă și ce cărți se așteaptă să se vândă mai bine în acest an, de exemplu. Proprietara Cannon Beach Book Company, Oregon, SUA, spune că, de obicei, pe timp de vară, se aprovizionează cu lecturi mai ușoare, pe care lumea preferă să le ia la plajă, și că este greu de prevăzut exact ce anume se va vinde mai bine, pentru că gusturile sunt imprevizibile, ai nevoie de un fel de al șaselea simț, pentru asta. Întrebată ce volume crede că vor fi populare în vara 2019, a dat exemplu o carte despre Paris, memoriile unui jurnalist despre conflictele din Africa, dar și un volum tradus recent la noi, la Editura Nemira, respectiv Un gentleman la Moscova. Managerul unei librării de pe celebra insulă Martha’s Vineyar spune că cei mai mulți oameni vor ficțiune în vacanță și că, la plajă, nu citesc musai Proust, dar totuși ceva mai consistent decât ce găsești de obicei în aeroport sau în supermarket. Sunt opinii interesante, exemple de cărți la fel, vă la să le descoperiți pe toate, mie chiar mi-a plăcut ideea asta de a vedea lucrurile de pe cealaltă parte a tejghelei. În plus, numele librăriilor sunt… adorabile. Veți vedea.
Nu uitați că miercuri începe Bookfest, unde țara cu statut de invitat de onoare este Marea Britanie. Noutăți, scriitori preferați, pe care îi puteți vedea în carne și oase, autografe, evenimente pentru copii, tradiționala înghesuială (care face parte din farmecul oricărui târg)… ne vedem pe acolo.
„Mondolit” prezintă informații despre cultura scrisă din întreaga lume și se aude în fiecare săptămână la Radio SportTotal, în emisiunea SportKultur realizată de Mihai Pahonțu.
Surse foto: Guernica și Editura Paralela 45