- Top 10 cărți de luat pe o insulă pustie
- Ce înseamnă o traducere literară bună
- Un nou volum despre lumea tot mai tehnologizată în care trăim
- Cărți de gătit scrise într-o manieră literară
- Americana, un roman despre ce înseamnă să fii negru în secolul XXI
- iată puzzle-ul literar cu care începem această săptămână.
De pe independent.co.uk am reținut azi un articol în care este enumerat un top 10 al cărților pe care unii scriitori le-ar lua cu ei pe o insulă pustie. Nu mă dau în vânt după astfel de topuri, dar, cumva, acesta mi-a atras atenția. Probabil, pentru că pe primul loc am văzut Divina Comedie, a lui Dante Alighieri, iar pe locul doi Mândrie și prejudecată, a lui Jane Austin. Topul respectiv continuă la fel, cu titluri din literatură pe care noi o numim clasică. Mi s-a părut interesant faptul că, cel puțin în materie de literatură, oamenii au niște repere solide, acei clasici la care se raportează mereu, la care se întorc mereu… Am încercat să-mi imaginez ce titluri aș enumera eu într-un asemenea top, ce cărți aș lua cu mine pe o insulă pustie. Nu e atât de simplu cum pare. Vă las să faceți același exercițiu și să citiți articolul amintit, de unde veți afla și contextul în care a luat naștere acest top.
**
Pe site-ul The New York Times găsiți un articol foarte interesant despre traducerile literare și despre cei care le fac, pornind de la volumul intitulat This Little Art, de Kate Briggs, scriitor, traducător și profesor la Universitatea Americană din Paris. Probabil că tuturor ni s-a întâmplat cel puțin o dată să dăm peste o carte care ni s-a părut prost tradusă, dacă nu în totalitate, cel puțin pe alocuri. Pentru că, într-adevăr, traducerea literară poate fi ea însăși o artă. Nu este deloc simplu să faci ca un text literar să sune natural în limba română, de exemplu, deși el a fost gândit în rusă, sau franceză, sau poloneză, sau… enumerarea poate continua. În articolul amintit se vorbește despre acest aspect și despre altele legate de traducerea de carte, pornind de la întrebarea de ce avem nevoie de cărțile traduse din alte limbi, de ce ne atrage o carte scrisă în Berlin sau Beijing, de exemplu, până la pericolele traducerilor automate sau chiar greșite.
**
O recenzie a unei cărți interesante, cel puțin prin subiectul abordat, am găsit pe The Guardian. Este vorba despre volumul New Dark Age: Technology and the End of the Future, de James Bridle. Pe măsură ce lumea în care trăim devine tot mai complexă din punct de vedere tehnologic, se pare că gradul nostru de înțelegere a ei scade. Părem pierduți în marea de informații de toate felurile disponibile online, în marea de algoritmi financiari și de marketing care ne înconjoară. ”Dacă nu înțelegem ce fac roboții noștri, cum putem fi siguri că nu ne fac rău?” – este una dintre întrebările esențiale pe care le ridică această carte și care este dezbătută detaliat în recenzia despre care vă spuneam. Într-adevăr, mulți dintre noi am început deja să ne punem întrebări în această direcție, pentru că viețile noastre se petrec tot mai mult online, înconjurați de acea avalanșă de informații și algoritmi despre care vorbește autorul cărții. În ce măsură, însă, această iluzie a cunoașterii, a informației este bună sau nu? Despre asta și despre multe altele, în prezentarea de pe The Guardian, pe care o recomand cu insistență și sper să vedem cartea tradusă și la noi, în curând.
**
Și, pentru că tot suntem în sezonul vacanțelor, m-am oprit și asupra unor cărți cu un subiect mai relaxat, despre care se vorbește pe World Literature Today, în articolul intitulat: Literary Cookbooks. Exact, este vorba despre câteva cărți de rețete recomandate în articol, numai că nu avem de-a face cu niște cărți clasice cu recomandări de mâncăruri și rețetele lor. Volumele în cauză sunt o combinație de storytelling și rețete, care te pot face să te îndrăgostești de unele mâncăruri doar pentru că sunt prezentate într-o formă atrăgătoare, care aduce a poveste. De exemplu, despre un volum de rețete mexicane și americane, se spune: ”Prima rețetă din carte apare la pagina 50 și până să ajungi acolo ești deja îndrăgostit de naratoare.” Cele două autoare ale volumului sunt cadre universitare care predau istorie și studii etnice, iar în carte ele îmbină cunoștințele de istorie cu talentul poetic, în a spune povestea bucătăriei precolumbiene, de exemplu. Într-un alt volum de bucătărie afro-vegană se vorbește despre felul în care migrația, forțată sau nu, a celor din Africa spre alte tărâmuri a influențat bucătăria mondială. Și așa mai departe, veți vedea cum literatura se poate îmbina armonios cu… gătitul. Mie chiar mi-a stârnit interesul pentru acele cărți și mă gândesc să le caut.
**
Recomandarea literară pe care vi-o fac săptămâna aceasta de la noi este una cât se poate de subiectivă. M-am oprit la un roman recent apărut la Editura Black Button Books, o editură mai nouă, care însă reușește să traducă titluri foarte bune. Romanul respectiv este Americana, al scriitoarei nigeriene Chimamanda Ngozi Adichie. ”Nemilos de tranșant și incredibil de empatic… un roman care expune intrepid realitățile inconfortabile ale vremurilor noastre… O disecție precisă a experienței umane universale”, spun cei de la the New York Times despre această carte. ”Adichie descoperă perspectiva unică din care compară ierarhiile rasiale din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie cu lupta pentru statut social din Nigeria. Și o face cu o onestitate nemiloasă, descriind frumusețea și urâțenia acestor spații”, spun cei de la The Washington Post. Și, nu în ultimul rând, prezentarea editurii românești: ”Chimamanda Ngozi Adichie definește suma unor culturi disparate cu o luciditate clinică, păstrând intactă dimensiunea eluzivă a întrebărilor despre identitate și iubire. Declină demnitatea umană în societatea de pe trei continente.” Eu am comandat-o. Sper să fie pe măsura așteptărilor.
Închei azi cu un citat care mi-a plăcut: “There are worse crimes than burning books. One of them is not reading them.” – Joseph Brodsky
surse foto: theguardian.com și blackbutton.ro
„Mondolit” prezintă informații despre cultura scrisă din întreaga lume și se aude în fiecare luni la radio SportTotal, în emisiunea SportKultur realizată de Mihai Pahonțu.
