Unora le place swingul

unora-le-place-swingul3 era pe lista mea de „trebuie văzut” de aproape doi ani. Aşa că n-am putut lăsa 2015 să se termine fără să fi îndeplinit acest obiectiv. Am prins ultima reprezentaţie chiar pe 29 decembrie anul trecut, când temperaturile începeau să alunece bine sub zero grade. În ciuda frigului şi a traficului lejer din Bucureşti (care demonstra că mai mult de jumătate dintre bucureşteni părăsiseră oraşul), sala era arhiplină; iar prin asta trebuie să înţelegeţi că ni s-au oferit locuri pe scaune amplasate pe scenă, pentru că sala era plină cum n-am mai văzut-o niciodată!

Ca de obicei, am analizat decorul, încercând să ghicesc ce fel de scene vor avea loc şi ce fel de personaje le vor popula. Aveam în faţă un decor minimalist, aşa cum ne-a obişnuit deja : foarte puţină mobilă cu o structură modulară, câteva obiecte în rafturi şi, în stânga, spre public, un gărduleţ şi o cutie poştală. M-am aşteptat ca acţiunea să se petreacă în casa cuiva, desigur. Surpriza a fost ingeniozitatea cu care regizorul Claudiu Puşcău a folost spaţiul foarte mic oferit de scena Teatrului de Artă şi decorul sumar, pentru a reprezenta, de fapt, două case şi două familii foarte diferite.

Într-una dintre case, am avut cuplul , căsătoriţi de câţiva ani, firi diferite şi cu ambiţii diferite: ea este femeia de carieră, care se simte copleşită de munca de birou, treburile casei şi lipsa de suport din partea soţului şi tocmai de aceea este mereu pusă pe harţă; el este mai laissez-faire, mereu pus pe şotii şi încă atras puternic de soţia sa, pe care încearcă în zadar să o oprească din iureşul activităţilor pentru o partidă de amor.

În cealaltă casă, facem cunoştinţă cu celălalt cuplu: Marius Călugăriţa. Şi ei sunt căsătoriţi de câţiva ani, însă par să fi reuşit să îşi menţină vie pasiunea de la începutul relaţiei. Lumea îi întreabă mereu care este secretul lor. Şi tocmai acest secret este miezul piesei scrise de : swingul. Întreaga lor viaţă pare să se învârtă în jurul swingului, inclusiv vacanţele în care pleacă mereu fără copil, ca să fie liberi să  participe la întâlnirile swingerilor.

Cele două cupluri se întâlnesc prin eforturile personajului jucat de Marius Călugăriţa, care încearcă să o seducă pe soţia vecinului şi să afle dacă nu cumva şi cuplul celălalt sunt tot swingeri. Poate unora dintre voi vă şi spune ceva întrebarea: vanilie sau ciocolată?

Swing

Vă las pe voi să descoperiţi cum decurge întâlnirea lor şi care este deznodământul, dar vă asigur că jocurile de cuvinte din scena întâlnirii celor două cupluri sunt de milioane, iar actorii sunt foarte bine aleşi. trece uşor de la siguranţa de sine pe care o are în căsnicie înainte de întâlnirea cu vecinii la vulnerabilitatea pe care o arată în scenele de după. În cazul Laviniei Munteanu schimbarea se petrece invers: la început era mereu stresată, neliniştită şi nesigură, iar după întâlnirea cu celălalt cuplu, parcă se maturizează, spune lucrurilor pe nume şi devine cu atât mai stăpână pe relaţia cu soţul ei. Pe Marius Călugăriţa l-am văzut atât pe scena Teatrului Evreiesc de Stat, cât şi la , şi îmi pare că joacă mereu acelaşi personaj. Desigur, rolurile se potrivesc stilului său, dar parcă mi-aş dori să îl văd abordând şi altceva. În , am avut senzaţia că, dacă aţipeam o clipă şi deschideam ochii asupra lui, ar fi putut la fel de bine să fie pe scenă spectacolul Fă tu primul pas. Cu toate acestea, Marius Călugăriţa a avut rolul de catalizator în piesa Donnei Hoke şi nu a dat greş.

Dintre toţi patru însă, l-am remarcat pe , care a făcut un rol excepţional, s-a confundat cu personajul Cristi şi a umplut scena cu entuziasmul şi vocea sa. Desigur, este ajutat şi de statura sa amplă, care îl ajută să acopere scena din doi paşi, dar care contrastează puternic cu atitudinea supusă pe care personajul său o are faţă de soţie la începutul piesei. Nistor a fost, de departe, cel mai expresiv şi mai implicat dintre actori, stârnind, de multe ori doar printr-un gest, hohote de râs în sală.

Unora le place swingul este o comedie nerecomadată copiilor sub 16 ani (din cauza temei şi limbajului folosit). Aceasta este o părere personală, deoarece n-am văzut această menţiune nicăieri în afişele sau prezentarea spectacolului. Pentru adulţii din sală, însă, seara de 29 decembrie 2015 s-a încheiat cu multă voie bună şi cu aplauze prelungite. Ba mai mult, un spectator entuziasmat a scos dintr-o servietă o sticlă conţinând un lichid neidentificat, dar alcoolic, după cum am aflat mai târziu, şi a oferit-o actorilor. Marius Călugăriţa a refuzat, pe bună dreptate, băutura oferită de necunoscutul din sală, dar Edgar Nistor a riscat, luând o duşcă serioasă şi zâmbind larg către public. Dacă l-aş revedea pe spectatorul cu servita plină cu surprize l-aş întreba de ce a oferit băutura doar bărbaţilor din distribuţie.

Unora le place Swingul_afisweb

Titlu: Unora le place swingul
Autor:
Regia: Claudiu Puşcău
Distribuţia: , Anca Manolescu, Edgar Nistor, Marius Călugărița
Durata: 1h20min
Preţ bilete: 30 lei (20 lei pentru studenţi)

Sursa foto aici

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Andreea Tănase

Andreea Tănase
Vice-președinte și Director de Programe sociale al Asociației pentru Educație și Cultură AdLittera, Andreea a fost premiată la ediția a IV-a (2013) a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie” (IDC, Proză scurtă) și a câștigat Premiul Revistei SemneBune în acelaşi an. Călătoreşte excesiv, citește cu pasiune, scrie proză scurtă când are timp și își divinizează cele două pisici Sphynx.