Luna lu’ Marte. 2016

Cine este Marte?

Marte este zeul olimpian al războiului. Marte mai este și o planetă roșiatică, cea de a patra care se rotește în jurul Soarelui, numită așa în cinstea patronului roman al razboiului. În luna începeau sau se reluau conflictele militare.

Marte provine dintr-o melanj mitologic ce îmbină trăsăturile zeului agrar și războinic umbric – Mavros, pe cele ale zeului războinic etrusc – Maris și pe cele ale zeului grec al războiului – Ares. Marte devine simbolul forței militare imperiale a romanilor, fără a-și neglija însă patronajul, mult mai vechi, asupra vegetației.

Pentru români, acest sincretism cultural personifică prin intermediul lui Marte renașterea permanentă a naturii. Marte este protectorul muncilor câmpului, ocrotitorul terenurilor agricole împotriva prădătorilor, apărătorul gospodăriilor și al tinerilor căsătoriți.

foto 2 - Rubens _ Mars et Rhea Silvia

Mars et Rhea Silvia, de Rubens

Timpul sacru și zeul Marte – românești

Pentru români, calendarul dă sens mersului vremii și ritmează calitativ timpul: sacru/profan, fast/nefast, sărbătoare/zi lucrătoare. Cele 12 luni ale anului sunt legate efectiv de natură și de spiritualitatea poporană. Luna e un principiu de clasificare a timpului asociat primenirii timpului, revitalizării naturii, feminității și fertilității. Fazele satelitului natural al Terrei sunt în strânsă legătură cu ciclurile cosmice și cu cele ale devenirii umane, Luna fiind primul mort care învie după 3 zile. Adică luna este o promisiune a veșnicei regenerări a naturii. Iar lunile merg mână în mână cu zodiile.

Mai exact, luna este o unitate de timp concret, consacrată zeului Marte, timp utilizat pentru muncă (arat, semănat, curățatul grădinilor și livezilor, scosul stupilor de la iernat, prepararea alimentelor etc) și pentru săvârșirea de ritualuri eficiente datorită puterii sacre a lunii în care se îndeplinesc (Mărțișorul, Zilele Babei , Măcenicii, Ziua Cucilor, Caii lui Sântoader, Alexiile, Bunavestire). Luna este începutul calendarului roman și al calendarului agrar românesc. Este Cap de Primăvară, primăvara fiind anotimpul revitalizării, primul anotimp din an. Astfel, structura sufletească și destinul omului sunt strâns legate de locul în care e născut și e în timp.

Săptămâna are însemnătate spirituală puternică: este forma originară a misterului Creației și imitarea perpetuă a acestui act. Săptămâna este și mai importantă atunci când marchează prin post o mare sărbătoare: Postul Mare (7 săptămâni). Însă cea mai importantă dintre toate unitățile de timp este ziua.

foto 9 trei ceasuri releCele 7 zile care compun săptămâna sunt bine definite, cu caractere și funcții exacte. Cele 6 zile lucrătoare ale săptămânii corespund unui corp ceresc din sistemul solar și zeității în cinstea căreia au fost numite (Lunis dies, Martis dies, Mercuris dies, Jovis dies, Vineris dies, Sa(m)bata dies). Sunt considerate copiii Soarelui/Sfintei Duminici, deoarece sacrul este discontinuu și veșnic, spre deosebire de timpul liniar și finit al zilelor obișnuite.

Cea de a doua zi a săptămânii este consacrată zeului Marte. este o zi nefastă, la fel ca sâmbăta, care este o zi a sfârșitului, închinată celor de dincolo. Fiind 3 ceasuri rele marțea, nu e bine să întreprinzi nici o muncă sau să pleci la drum. Nașterea este și ea un început, așa că cel intrat în lume marțea va suferi mult. Ziua de este închinată cultului strămoșilor, fiind de rău augur pețitul și logodna.

Prin ziua de a săptămânii, Marte își exercită puterea asupra întregului calendar poporan românesc. În afara zilelor obișnuite de , există și o serie de sărbători: Mătcălăul, Marțea Ciocului, Marțea Vaselor, Marțea Ciorilor, Marțea Dracului, Marțea Strâmbă, Marțea Trăsnetului, Paparuda, Marțea Țestelor, Marțile Oprite.

foto 3 - martolea

reprezentare grafică Marțolea

Marțea este patronată de Marțolea/Marți-Seara/Marțsara, reprezentari mitice dedicate lui Marte, în Zona Transilvaniei și cea a Banatului. Marțolea este un țap lânos, cu chip și glas de om, cu copite de cal; înfățișare ce face trimitere directă la Faun, zeul roman al fecundității, al vegetației și al turmelor de cornute. Din amurg până la cântatul cocoșilor, Marțolea se metamorfozează într-un animal/pasăre sau într-un fermecător vornic pentru a drăgosti, până mor de râs în vis, fetele de măritat și nevestele tinere care torc lână, spală cămăși și coc pâine marți după asfințit. Femeile ce au interacționat cu această formă de incubus se îngălbenesc și se usucă, fiind vizitate de Marțolea chiar și în lumea de apoi. Deși este necruțător cu cele care au greștit, știe să fie generos cu cele care îl respectă lăsându-le pe pragul casei un ban din argint curat și flori din vârful muntelui.

Marți-Seara este o bătrână-strigoi, cu putere diavolească, care umblă noaptea prin sate, de marți seara până miercuri dimineața, pentru a tortura pe cele care lucrează în timpul ei (le strivește degetele cu un torc, le împunge trupul cu fusul, le arde cu jăratec). Bărbaților li se arată ca o femeie străină, manifestându-se ca subcubus. Sporadic, ipostaza feminină a lui Marțolea apare în zonele românești străbătute de cărările pastorale ale oierilor ardeleni. Uneori, este numită Sfântă, pentru a i se domoli răutatea. Sfânta Marți stăpânește Ielele, moroii și pricolicii. Locuiește în Vazduhuri și este vecina de peste râu a Sfintei Sâmbete.

 

1 Martie într-o zi de Marți

Prima zi a unei luni reprezintă Începutul. Este intervalul temporal de dinaintea împărțirii zilelor în zile pozitive și în zile negative. Unu este cifra totalității, a absolutului și a infinitului, este simbolul Lui Dumnezeu/Soarelui și Mamă a tuturor numerelor. Unul Divin este identificat cu zeul cerului Anu, rămășiță a mitologiei babiloniene sesizată în unitatea de timp numită an.

Prin zi-ntâi se determină tot ce survine în timpul anului/lunii/săptămânii. De aceea, în Ziua de Început a lui Martie se săvărșesc acte rituale fertilizatoare, de apărare împotriva spiritelor malefice provocatoare de boli, de atragere a abundenței în viața și în gospodăriile oamenilor și de aflare a unui posibil viitor conform legilor destinului.

foto 4 - martie ghiocei

foto 1 simbol marte

simbol „Marte”

Denumirile zonale ale timpului lui Marte păstrează rădăcina cuvântuluii originar: Mart, Marțiu, . De asemenea, exprimă trezirea la viață a naturii: Germinar, Încolțitorul. Luna martie este luna echinocțiului de primăvară și a Noului An agrar. Aromânii o numesc Marțul iar meglenoromânii Marta. Martie mai este numită și Strâmbă-parte sau Făurel deoarece este cea mai nesănătoasă și mai capricioasă dintre cele 12 luni. În timpul lui Marte, strigoii și moroii provoacă cele mai nefaste vise. Pentru a se proteja, oamenii nu trebuie să iasă din case după Apus. O alta metodă, specifică femeilor, este spălarea părului în zorii zilelor lunii martie.

1 Martie este un prag sărbătoresc, un timp în care armonia se instaurează prin intermediul bucuriei semenilor de a-și face daruri. Pe 1 martie, Soarele își recapătă forța și cheamă natura la viață pentru încă un ciclu de 4 anotimpuri. 1 martie 2016 cade într-o zi de marți. Așa că cei care cred în puterea mărțișorului trebuie să fie și mai precauți.

 

Mărțișorul

foto 10 martisor brataraObiceiul Mărțișorului este celebrat atât în satele, cât și în orașele din România. E un ritual foarte vechi (aprox. 8000 de ani î.Hr.), închinat zeului Marte. Mărțișorul este, de fapt, o amuletă. E un obiect magic, ce funcționează după următorul principiu: pe un suport, din materiale organice şi materiale anorganice, se încarcă cu ajutorul gândului, al vorbei și al faptei, la nivel energetic, informaţia aferentă vibrației pozitive și energiei vindecătoare; informaţia este transmisă către subconştient, unde sunt declanşate mecanismele înfăptuirii acţiunii dorite.

Mărţişorul tradiţional este confecționat dintr-o monedă de argint/aur, prin care este trecut un şnur. Şnurul este împletit din două fire de lână/bumbac/mătase: unul alb şi unul roşu (negru inițial). Culorile şnurului de mărţişor indică izbânda căldurii împotriva frigului, a luminii împotriva întunericului, a binelui împotriva răului, al vitalității împotriva letargiei. Acestuia i se mai adaugă numeroase simboluri. Banul din argint aduce succes financiar. Potcoava protejează impotriva deochiului. Ghiocelul este un simbol al renașterii, al purității și al priteteniei. Steaua indică perfecțiunea. Frunzele trifoiului cu 4 foi înseamnă faimă, bogăţie, dragoste şi sănătate. Cheia sugerează spor în casă și sănătate. Gărgăriţa aduce noroc pentru fetele de măritat. Coșarul conferă bunăstare nevestelor. Cochilia de melc sau de scoica exprimă iubirea protectoare. Cornul de os provoacă vigoare şi fecunditate. Inima este semnul iubirii iar ancora al credinței.

Mărțișorul/Marțul/Mărțugul/Mărțigușul este dăruit de bunici/nași/părinți copiilor, de copiii mamelor și învățătoarelor/profesoarelor, de flăcăi fetelor de măritat (practici premaritale), de femei bărbaților (ca podoabă) și de fete altor fete (practici de înfrățire). Mărțișorul protejează copiii de deochi, de soare sec (insolație) și de friguri (malarie), apăra tinerii de spiritele rele de tipul incubus/subcubus și aduce belșug tuturor celor care îl poartă. Mărțișorul ocrotește, mai ales, fetele de măritat și tinerele neveste de Marțolea. Astfel, când Marțolea vine să le drăgostească, nu mai are efect asupra lor.

Mărțișorul se poartă la încheietura mâinii stângi, la gât sau prins cu un ac de haină în dreptul inimii, timp de 9/12 zile sau până la auzul primul cântec de cuc. Apoi, mărțișorul trebuie legat de ramura înmugurită a unui pom fructifer. Dacă pomul nu rodeşte, este semn rău: se usucă pomul sau moare omul (magie simpatetică). Mărțișorul are un caracter lunar și feminin. Este simbolul vitalității, al purității, al victoriei, al începutului. În consecință, este consacrată renaşterea naturii.

 

și Zilele Babei

foto 6 baba dochiaDochia este prima zi de primăvară, când se face Mărțișorul. Pe 1 Martie începe ciclul de zile ale Babei Marta. Baba Marta reprezintă personificarea feminină a capriciilor începutului de primăvară și este în strânsă legătură cu Dragobetele. Baba Marta este păstrată de credințele populare românești sub numele de Baba Dochia, conform legendei lui Traian și a Dochiei (sora lui Decebal) pusă în circulație de Gh. Asachi, legendă generatoare a mitului obârșiei românești. Astfel, legenda bătrânei care a urcat cu tuma de oi la munte şi s-au transformat în blocuri de piatră şi megaliţii de pe Ceahlău numiţi Babe au contribuit la crearea identităţii poporului român, în procesul de construcţie a naţiunilor.

Babele patronează primele 9 zile ale lunii martie, când se resimt primele semne ale Capului de Primăvară. De pe 1 până pe 9 martie, oricine îşi poate alege o zi, pe care să o numească baba sa. În general, baba se alege în funcţie de data naşterii. Dacă cifra corespunzătoare zilei de naştere este mai mare decât cifra 9, atunci se calculează suma celor două cifre, până când se va obţine un singur număr. Cum va fi vremea în ziua respectivă, aşa va fi şi soarta omului de-a lungul anului. Precipitaţiile căzute la începutul lunii martile anunţă o recoltă bogată.

Babele sunt divinități meteorologice foarte capricioase. Zilele Babelor sărbătoresc în această perioadă sacră vrăjitoarele, doftoroaiele vestite și moașele pricepute. Ele sunt ființele cele mai rele, „ale dracului”. Lipsa de respect față de ele, determină pedepse grele (Baba Cloanța, Avestița/Samca).

Marta/Dochia întruchipează ipostaza românească a Zeiței Mamă, a Mumei Pământului. Românii asiciază maternității viața, moartea și reînvierea, deoarece în mentalitatea poporană orice ființă are o mamă, o origine (Muma Ploii, Muma Florilor, Maica Domnului, Mama Dracului).

Dochia reprezintă arhetipul Mumei Bătrâne, al preotesei sacre cunoscătoare a tainelor cerului și ale pământului. Statutul de babă al Dochiei marchează natura sa duală (fie o păstoriță neprihănită îndrăgostită de Traian, fie o zgripțuroaică de soacră) și atingerea pragului de renaştere ciclică a vegetaţiei, la data de 9 martie.

Moșii de Primăvară

9 martie este pragul dintre Zilele Babelor şi Zilele Moşilor, este momentul când renaște întreaga fire. Când Baba Dochia termină de lepădat cojoacele, încep zilele Moşilor de primăvară, Moși care sunt buni şi înţelepţi. Se deschide anul agrar și apicol. Se fac previziuni meteorologice și e permisă luarea manei.

foto 11 babele din bucegi

„Babele” din munții Bucegi

Miercuri, 9 martie se deschid Porțile Raiului. Sfinţii Mucenici mijlocesc rugăciunile între oameni şi sfinţii cei mari, care la rândul lor le transmit Lui Dumnezeu. Oamenii, care nu poartă numele unui sfânt, trebuie să îi omagieze pe cei 40 de Sfinți mucenici de la Sevastia, pentru a le ocroti viața de spiritele rele.

Obiceiul Măcinicilor e consacrat cultului strămoşilor. Desfășurarea rituală a acestei datini este specifică obiceiurilor Anului Nou din calendarul gregorian (început la 1 ianuarie). Casele și grajdurile sunt stropite cu agheasmă de către femei pentru a fi purificate. Gospodinele prepară alimentele rituale numite , Sfinti, Sfinţişori sau Bradoşi. Aluatul este modelat în forma cifrei opt sau în formă de cerc. Este fiert în apă cu adaos de miere și nucă (alimente sacre rituale). Mâncatul sacramental ai zeității geomorfe amintește de jertfele umane din preistorie, specifice Noului An agrar. Obiceiul Mucenicilor este întâlnit în Banat, Muntenia, Moldova, Bucovina și Basarabia.

foto 8 mucenici muntenesti

Prin curți și grădini, bărbații aprind Focurile de pentru curățirea rituală a gospodăriilor. În jurul Focurilor de se strâng capii de familie, neamurile și vecinii acestora pentru a păzi focul. Acum gospodarii făptuiesc beţia rituală a celor 44 de pahare cu vin/rachiu. Cu acest prilej, nevestele lor împart prinosuri întru amintirea celor din lumea de dincolo.

Copiii din Muntenia și din Oltenia practică Bătutul Pământului cu Maiurile, pentru alungarea frigului şi scoaterea caldurii. În timp ce lovesc pământul rostesc: Intră frig și ieși căldură,/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură!

surse foto:

https://littlespyeye.wordpress.com/2012/09/25/romanian-mythology-and-legendary-creatures/

http://media2k.rtv.net/image/201502/w620/martisor_19672400.jpg

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Martisor_simple.svg

http://www.hotelalpin.ro/wp-content/uploads/2013/02/in-copac.jpg

http://legendeleromanilor.ro/wp-content/uploads/2012/03/dochia.jpg

http://www.ziuaveche.ro/wp-content/uploads/2012/02/mucenici-muntenesti-pofta-mare.ro_.jpg

http://www.razianimalic.com/top-10-motive-pentru-care-ar-trebui-sa-adopti-o-pisica-neagra/

http://www.bespecial.ro/USR_uploads/ProdImgShop/Bijuterii%20Femei/Bratari/Argint%20cu%20diverse%20materiale/BRA0180_1.jpg

http://romanialapas.ro/babele-din-bucegi/

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Anamaria Stănescu
Invitat permanent

Urmează un doctorat în Etnologie. Absolventă a Facultăţii de Litere, cu dublă specializare: limba şi literatura română - etnologie şi folclor, promoţia 2008 şi a Masterului de Antropologie Culturală, Etnologie şi Folclor. Este pasionată de fotografie, prog rock şi realizează accesorii handmade.

Număr articole publicate : 18