Testosteron. Despre virilitate, dragoste și alte slăbiciuni

 Ne-am născut în aceeași zi. Suntem caz rar de gemeni cu mame diferite (Kornelius, Testosteron)

Ce-mi place mie la Godot este faptul că e locul perfect pentru boemi şi snobi, în egală măsură, pentru artiști și ”muritori de rând”, pentru adunătura colorată de pasionați de teatru. Este unul dintre acele locuri care acceptă fără probleme ceremonia și informalul, IMG_4371chiar și în seara premierei. E ceva unic în atmosfera care se creează în momentul în care se sting luminile (inclusiv cele din geam, sticlele care mă fascinează de fiecare dată). Sâmbătă seară a fost una dintre serile în care cafeneaua-teatru s-a umplut la refuz de lume colorată (locul era plin, așa cum îmi place mie, de oameni de toate vârstele, actori, privitori, figuri mondene, mamele actorilor – da, da, am văzut-o pe Maia Morgenstern așteptând cuminte să își vadă fiul jucând în noua producție. Cum o fi să vii la teatru și să ai emoții pentru că unul dintre actorii de pe scenă e copilul tău, mă întreb). Bun, zumzet, cafele, pupături şi saluturi din vârful buzelor, linişte, telefoanele închise şi a urmat o oră şi patruzeci de minute de Testosteron, în premieră, semnat de dramaturgul polonez Andrzej Saramonowicz, în regia lui Zalán Zakariás.

Să o luăm metodic, în funcţie de obsesii şi prime impresii. Nota zece pentru traducerea şi adaptarea piesei. Este esențial ca în traducere, piesa de teatru să nu piardă naturalețea dialogului, iar lucrurile devin și mai delicate când e vorba de comedie. Jocurile de cuvinte, numele personajelor, tensiunea între replici, toate acestea se conservă în traducere,  păstrând savoarea spectacolului.

Povestea este relativ simplă (or is it?): Stavros (Marian Râlea), Don Juan trecut prin viață și printr-o pleiadă de IMG_4419experiențe amoroase, participă la nunta unuia dintre fiii săi, Kornel (Tudor Pîrvu, un actor cameleonic memorabil), ornitolog de notorietate, proaspăt părăsit în fața preotului. Gașca adunată la petrecere este, în mod distractiv şi oarecum ironic, formată doar din bărbaţi (o nuntă, să zicem, neobişnuită), 7 figuri diferite, fiecare cu un fantastic potenţial umoristic: mirele (ornitologul cam naiv), fratele mirelui Ianis/Ianuş (Lucian Iftimie și a sa voce memorabilă),  juristul spilcuit, aflat sub papucul nevestei, Gândac, microbiologul (Vlad Logigan, revelaţia mea teatrală de anul acesta), enciclopedie ambulantă într-ale amorului în lumea naturală (insecte, primate, oameni, orice mişcă), Fistic, cântăreţul carismatic și plin de povești și.. înșelat, asemeni celorlalți, tânărul jurnalist (, ușor nevrotic și adorabil, ca de obicei), obiect al afecțiunii bruște a miresei, în biserică, chelnerul, Tytus (George Remeș, impunător și amuzant), prototipul masculului simplu, ghidat de instincte, plus tatăl mirelui pomenit mai sus. Evenimentul este un șir de povești și întâmplări demoralizatoare, despre dragoste, viață, virilitate și instincte de conservare a speciei (all you need is not love …  all you need is testosteron!)

O astfel de expunere de personaje necesită o foarte bună coeziune între actori, pe scenă,  lucru pe care această distribuţie l-a reuşit încă din seara premierei. Am crescut cu Marian Râlea în ipostaza deja cunoscută a Magicianului din Abracadabra şi mă temeam pentru o secundă că nu voi reuşi să depăşesc reflexul vizual, dar spre plăcuta mea surpriză, Stavros a fost liantul perfect între personaje, cu umor. Jos pălăria pentru interpretare şi pentru eleganţa cu care îmbracă pielea personajului. Testosteron este un pariu riscant din punct de vedere umoristic, pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu umorul fizic, gestică bogată şi dinamică a unui număr mare de personaje, pe o scenă restrictivă ca dimensiune, dar sincronizarea excelentă şi distribuţia aleasă impecabil sunt cheia unui spectacol foarte bun. Cât despre replici, nu îmi pot scoate din cap schimbul delicios între virilul Tytus și atoateștiutorul, dar firavul Gândac:

– Lăsați, domnul Gândac, are balta pește

– Lăsați, domnul Tytus, nu suntem toți pescari.

Testosteron este o lecție de viaţă, plină de umor, pe care o recomand cu căldură, oricui are chef să se deconecteze şi să „se bucure de răul altuia”, în siguranţă, experienţă tragicomică, după experienţă tragicomică. Vă invit să luați o pauză și să nu ratați o generație de actori memorabilă: generația nouă care joacă expresiv şi cu energie fabuloasă, din pasiune (unii, 2-3 spectacole într-o zi), actori pe care îi întâlniţi în experienţe şi experimente teatrale de neratat. Există o generaţie tânără, bine închegată şi vie, pe care este interesant să o urmăriţi.

 

A.

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Andreea Banciu
Co-fondator SB, Redactor șef

Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (2007) este traducător de text literar (Master pentru TTLC, 2010) și editor experimentat. Manager al proiectului cultural „Scrie-ți povestea” (#FILIT Iași). Îi plac înotul și chitara clasică. Scrie, vorbește și râde mult.

Număr articole publicate : 165