Dacă vrei să înţelegi de ce formaliştii ruşi au cam făcut regulile prin teoria literaturii o bună bucată de timp, de ce Julia Kristeva ar fi fată bună, dacă nu ar cam bate pe alocuri pasul pe loc şi de ce „Michel Foucault rulz 4ever”, ar fi bine să urmăreşti la avizierul Facultăţii de Litere un nume: Oana Fotache. Oana Fotache Dubălaru este conferenţiar şi prodecan al Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Predă teoria literaturii, dar şi istoria criticii literare, cursuri despre geografii imaginare şi spaţiu în literatură. Este autoarea a două cărţi, prima fiind Divanul criticii. Discursuri asupra metodei în critica românească postbelică (2009), iar a doua, mai recentă – Moşteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare (2013).
Oana Purice: În anul în care se împlinesc 150 de la înfiinţarea Universităţii, la Litere va fi lansat un nou program de masterat. Mi-ați putea spune câteva detalii despre această ofertă?
Oana Fotache: E o întâmplare fericită că programul se lansează tocmai acum – admiterea din iulie chiar va coincide cu festivitățile Universității. De fapt, la Departamentul de Studii literare se lucrează de vreo 2 ani la acest program; în 2013 am renunțat la prima formulă de restructurare, care era mai degrabă un hibrid al actualelor masterate literare (Studii literare românești, Teoria literaturii și literatură comparată). În versiunea de acum, programul de Studii literare „și-atât” (sau mai mult de-atât, cum am vrea noi să fie) oferă studenților un trunchi comun în anul I, în care se regăsesc principalele discipline din sfera studiilor literare, și un al doilea an în care se pot specializa pentru cercetare (doctorat, studii postdoctorale, aici sau în străinătate) sau se pot pregăti pentru o carieră în lumea literară și culturală, în sensul larg al termenului, prin intermediul unor cursuri cu un caracter aplicat.
OP: Cum va diferi Masteratul de Studii Literare de cele două deja prezente? Va fi o fuzionare a lor sau se va urmări o abordare distinctă?
OF: Nu este o fuziune, căci fuziunea are dezavantajul că duce mai departe neajunsurile celor două programe. Îmi place să cred că nu e o variantă de compromis, ci o construcție nouă, care folosește, desigur, competențele și prestigiul deja consolidat al profesorilor Departamentului, dar vizează o deschidere mai mare. Masteratul seamănă cu ce se oferă pe piața academică europeană și globală sub denumirea de Literary Studies, încercând să îmbine tradiția locală cu deschiderea și mobilitatea actuală în domeniul științelor umane. Încercăm o formulă flexibilă și atractivă, care să le ofere studenților nu simpla aprofundare a cunoștințelor dobândite în timpul studiilor de licență, ci o deschidere interdisciplinară către complexitatea de azi a studiilor literare și culturale.
Din 2014, Creative Writing la Litere
OP: Mi-aţi putea da exemple de câteva cursuri noi?
OF: Aleg, la întâmplare, câteva din trunchiul comun: Istoria ideilor literare, Istoria artelor în sec. XX, Teorii ale narațiunii și ale poeticului, Literatură și ideologie în (post)modernitatea românească, Forme de hibridare artistică în contemporaneitate.
Modulul de Cercetare literară va familiariza studenții cu școlile recente de teorie literară (unde „recent” înseamnă și secolul XXI), cu reprezentările realului în literatura română contemporană, tipologiile discursului critic, geografia literară (călătorie, exil, migrație), studiile culturale ș.a.m.d. Iar Studiile literare aplicate (modulul practic din anul al II-lea) se ocupă de noile medii de comunicare și comunitățile de receptare, Creative Writing, Literatură și turism cultural, Marketing cultural, Artele spectacolului, Culturi alternative, Construcția ideii de Europa în discursul intelectual românesc – toate acestea din perspectivă contemporană, fiind vorba, în general, de preocupări și domenii recent apărute.
OP: Unul dintre avantajele vechilor forme de masterat era invitarea unor profesori de la alte facultăți sau universități de a ține cursuri la Litere. În urma schimbărilor amintite, va mai exista practica aceasta?
OF: Așa avem de gând. Un program de masterat de succes trebuie să ofere actualilor studenți, mult mai conectați la tot ce se întâmplă în lume, altceva decât în cei 3 ani de licență, inclusiv profesori noi. În măsura în care vom avea, în continuare, fonduri pentru proiecte de cercetare, vom putea invita profesori din alte centre universitare sau din străinătate să predea și să țină conferințe la Centrul „Tudor Vianu”, continuând astfel o tradiție de 7-8 ani.
OP: Noul program de masterat va fi accesibil și studenților care au absolvit și alte specialități sau facultăți, sau se adresează strict celor care au terminat Facultatea de Litere?
OF: În ultimii ani, candidații la masteratele „literare” au venit nu doar de la Literele bucureștene (sau din Brașov, Constanța, Baia Mare și alte locuri), ci și dinspre filozofie, teologie, sociologie. Mobilitatea studenților între domeniul de licență și cel de masterat tinde să crească și în România. În felul acesta, absolvenții își măresc șansele unei cariere împlinite. Am înțeles această tendință și ne interesează mai mult disponibilitatea masteranzilor de a învăța lucruri noi, curiozitatea lor intelectuală, decât cantitatea de cunoștințe de specialitate pe care le au deja.
OP: În ultimii ani, pragmatismul studenților în momentul în care își aleg un masterat s-a mărit considerabil, toți căutând „să iasă ceva” după absolvirea acestuia (dovezi sunt succesele înregistrate de masteratele de comunicare, publicitate sau cel de Teoria şi practica editării). Cât de conectat este acest nou program la piaţa de muncă actuală?
OF: Am să pot răspunde mai concret abia peste câțiva ani, când vom avea date despre absolvenți. Deocamdată, la nivelul proiectelor, noul masterat a identificat – corect, cred – o nișă proprie: pe de o parte, la nivelul așteptărilor candidaților, care nu sunt foarte hotărâți, îndată ce termină facultatea, asupra viitorului. Ei mai au răgazul unui an în care să-și dea seama dacă vor să se îndrepte spre cercetare sau să facă lucruri mai practice, fără a pierde contactul cu spațiul cultural în care s-au format ca studenți. Pe de altă parte, instituțiile publice, companiile, ONG-urile, piața de carte, cea a festivalurilor culturale ș.a.m.d. au nevoie de specialiști cu un orizont cultural deschis, divers, care să poată trece cu ușurință de la redactarea unui document/ scrierea unui articol, la construcția unei prezentări convingătoare sau la organizarea unui eveniment, fără ca asta să însemne aplicarea nediferențiată a unor tehnici învățate în școală, ci o activitate creativă și totodată eficientă.
OP: Va continua Facultatea să faciliteze contactele cu instituţiile unde studenţii pot realiza practica de specialitate?
Bineînțeles. Dar dacă studenții își găsesc singuri locul unde cred că pot învăța ceva, o să aibă libertatea să meargă acolo și o să fie ajutați să folosească această experiență. Ponderea practicii va fi una semnificativă, în fiecare semestru.
OP: Ce profesori vor avea studenţii care aleg masteratul de Studii Literare?
OF: Cei mai buni profesori de literatură din facultate, și invitații, alții în fiecare an. Mulți dintre ei au experiență și în alte domenii culturale, sunt scriitori, critici și teoreticieni literari, jurnaliști. Mai importantă decât lista numelor mi se pare dorința de a propune studenților altceva și altfel decât până acum.
OP: Când va fi înscrierea și care va fi procedura?
După sesiunea de licență din luna iunie se deschid înscrierile pentru masterat. Interviul de admitere va avea loc undeva la jumătatea lunii iulie. Toate informațiile vor fi disponibile din timp pe site-ul facultății de litere (www.litere.ro) și al Universității din București (www.unibuc.ro).
Studenții de Litere – liberi la propriile alegeri
OP: Litere nu e doar facultatea lui Alexandru Rosetti sau Călinescu, ci şi facultatea lui Mircea Cărtărescu, Costi Rogozanu sau Bogdan Coşa. Cum îşi păstrează Literele priza la noile generaţii de studenţi şi care sunt mijloacele prin care poate deveni un hotspot pe harta de interese a tinerilor absolvenţi de liceu sau de studii de licenţă?
OF: Aș vrea să răspund aici doar în nume propriu. Studenții de azi poate că nu mai stau toată ziua în bibliotecă, ca acum 10-15 ani, dar mi se pare că sunt mult mai atenți la societate, la ce e în jurul lor și în afara facultății, vor să-și facă propriile alegeri, nu să fie înregimentați în structuri existente. Trebuie să-i convingi că îți pasă de ei și nu-ți bifezi doar obligațiile profesionale. Când planul noului masterat era în lucru, am avut mai multe întâlniri cu foști studenți. De pildă, am ieșit la un ceai cu Bogdan Coșa (care a absolvit acum 2 ani masteratul de Teorie literară și literatură comparată, cu o disertație despre conceptul de generație) și am discutat despre ce și cum ar trebui schimbat. El a făcut niște observații foarte bune, de care am ținut seama
OP: Vă propun să încheiem acest interviu vorbind tot despre o schimbare. Dacă acum, în holul de marmură al facultăţii, sunt busturile lui Ovid Densusianu şi Mihai Eminescu. Peste vreo încă 150 de ani, câţi au trecut de la înfiinţarea facultăţii, ce autori români credeţi că le vor lua locul?
OF: Sper să nu se transforme facultatea într-un muzeu! Putem rămâne cu Eminescu și Densusianu în hol, câtă vreme studenții ajung să cunoască și literatura contemporană, română sau universală, și noile direcții în lingvistică, teorie, etnologie, sau cu totul alte domenii pe care nu le putem bănui astăzi.
OP: Vă mulţumesc!
OF: Și eu.
P.S. Miercuri, 26 februarie, la ora 12.00, puteți afla mai multe despre schimbările de la Litere în sala 118.
–
foto: LAIC 2014
