Panait Istrati omagiat de Ziua Culturii Naționale

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu
Asociația Prietenii lui Panait Istrati și Asociația „Lingua Economica” organizează masa rotunda cu tema
„PANAIT ISTRATI, SCRIITOR ROMÂN, SCRIITOR LEVANTIN” Marți 15 ianuarie 2019, ora 14.00 în
Bd. Mareșal Constantin Prezan nr.2A

 

„Să lupți pentru o idee, să lupţi pentru un sentiment, pentru o patimă sau pentru o nebunie, dar să crezi în ceva şi să lupţi, asta e viaţa. Cine nu simte nevoia unei lupte, nu trăieşte, ci vegetează”.

Panait Istrati

 

Pentru a marca sărbătorirea Zilei Culturii Naționale, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în colaborare cu Asociația „Prietenii lui Panait Istrati” și Asociația „Lingua Economica” propune, prin specificul său, o incursiune în seducătorul univers levantin al scriitorului român Panait Istrati, dincolo de exegeza literară consacrată.

Vocația levantină, de „ciulin desrădăcinat”, a acestui „pelerin al inimii”, născut în cos­mo­politul port dunărean Brăila în 1884, a fost foarte bine surprinsă de către prietenul său, Nikos Kazantzakis, care l-a menționat în romanul „Zorba Grecul”. Panait Istrati, în vinele căruia curgea sângele kefalonit, și-a părăsit mama la 22 ani, pentru a începe un adevărat vagabondaj în lumea largă. A călătorit în 12 țări, printre care Egipt, Palestina, Siria, Turcia, Grecia, Franța, Italia și Elveția, ducând nu de puține ori o existență precară, la limita subzistenței, bucurându-se cu voluptate de toate bucuriile și amărăciunile unei vieți de om liber. În aceste spații a auzit și istoriile orientale și poveștile Halimei, care i-au servit ulterior drept inspirație pentru operele din ciclul „Adrian Zografi”. „Chira Chiralina”, „Codin”, „Mihail”, „În lumea Mediteranei”, traduse în aproape treizeci de limbi, sunt mărturii ale fascinației față de civilizațiile levantine, imortalizate în pagini pline de umanism.

În acest cadru insolit și exotic de „lume largă” se desfășoară drama și tribulațiile unor personaje pătimașe, aflate adesea la marginea societății: români, greci, turci, egipteni, arabi sau evrei.  În ciuda renumelui internațional și a succesului francofon de care s-a bucurat, Panait Istrati și-a revendicat dintotdeauna în scrierile sale rădăcinile naționale: „Oricât de cosmopolit aş fi din naştere, de vagabond îndrăgostit de orizonturi nesfârşite, aşa cum mă vedeţi, rămân totuşi: român, prin mamă şi prin limbă şi frumoasa mea Brăila; grec, prin tată şi iubita sa patrida.”

 

PROGRAM

Proiecția filmului documentar „Panait Istrati – sentimentul fraternității”, realizat de Stanca Ciobanu și Geo Tuică

Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului: „Înțelegerea Celuilalt”

„De câte ori am ocazia să prezint activitatea institutului nostru, vorbesc despre moștenirea pe care vechiul Levant ne-a lăsat-o și rolul ei în construirea unui nou tip de relații între state și între oameni. Nu putem construi nimic fără un dialog bazat pe înțelegerea celuilalt. Opera lui Panait Istrati este o asemenea lecție, iar viața, o poveste tristă despre neînțelegerea celuilalt. Poate că  acum, la 135 de ani de la nașterea lui, vom începe să-l înțelegem pe Istrati, scriitor național și levantin deopotrivă.”

Andreea Grecu-Ciupală, director general al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:

„Personajele istratiene între alegeri individuale și destin”

„Panait Istrati ne vorbește despre viață, pur și simplu. Uneori ne ajută să rezonăm iarăși cu propriile convingeri, cu o condiție: să ieșim din închistarea normelor sociale care, în fapt, ne distrug voința și crezurile. Istrati ne povestește frumusețea, uneori sălbatică. Uneori amorală. O frumusețe ce deschide un nou proiect al Levantului dedicat scriitorilor și poeților, precum Ion Barbu sau Mateiu Caragiale, pe care ne propunem să îi omagiem în 2019 pentru opere ce surprind așa-numita lejeritate de la Porțile Orientului. Lejeritatea este o altă perspectivă: viața poate fi frumoasă. Depinde numai de rolul pe care decizi să îl joci în ea.”

Mariana Nicolae, ASE, Asociația „Lingua Economica”: „Panait Istrati – pentru nativii digitali. O lume fără limite?”

„De ce Panait Istrati? Pentru că este un scriitor fascinant, cu un succes extraordinar la nivel internațional, dar care, paradoxal, este relativ ignorat în țara de origine. De ce are succes în continuare în Franța, în Turcia? Și de ce nu în România? Unul din posibilele răspunsuri este că în România tinerii nu prea au auzit de el. De ce? Voi explora diverse răspunsuri la aceste întrebări în cadrul mesei rotunde de la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.”

Dana Radler, ASE, Asociația Lingua Economica: „Narațiunea istratiană ca stare vizuală în spațiul de factură oriental”

„Întâlnirile creează în universul istratian o stare de împărtășire a trăirii personale, adesea dureroase. Fizionomia, vocea și acțiunile năvalnice transpar dintr-un trecut relativ apropiat de copilăria scriitorului, de inspirație orientală, în care experiența individuală trebuie neapărat transmisă mai departe, în primul rând prin povestirea rostită, dar și prin scris. Privirile sunt înflăcărate, îmbietoare sau duioase, ocazional tăioase, iar impulsul și acțiunile  bărbaților le egalează pe cele feminine ca forță și mișcare. Prin minuțiozitate și detalii, povestirea istratiană capătă turnura unui film măiestrit conceput!”

Camelia Stănescu Ursuleanu și Mugur Popovici, „Asociația prietenii lui Panait Istrati”: „Levantul – periplu inițiatic la Panait Istrati”

„Una din marile voci ale conştiinţei literare româneşti şi europene, Panait Istrati s-a revendicat cu ardoare ca scriitor român. Deşi scrisă în franceză, opera lui e gândită în româneşte, cu o deschidere către universalitate. Nu e de mirare că-l evocăm astăzi de ZIUA LIMBII ROMÂNE. Este esenţială şi dimensiunea levantină a operei lui, mustind de exotism oriental. În comunicarea noastră ne propunem să vă dezvăluim un alt gen de levantism decât cel creat şi impus de literatura Occidentului.”

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Andreea Tănase

Andreea Tănase
Vice-președinte și Director de Programe sociale al Asociației pentru Educație și Cultură AdLittera, Andreea a fost premiată la ediția a IV-a (2013) a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie” (IDC, Proză scurtă) și a câștigat Premiul Revistei SemneBune în acelaşi an. Călătoreşte excesiv, citește cu pasiune, scrie proză scurtă când are timp și își divinizează cele două pisici Sphynx.