Interviu cu Adrian Găzdaru, directorul Teatrului Excelsior

Unul dintre cele mai așteptate proiecte de pe agenda Centenarului Marii Uniri în București a fost spectacolul de Alexandru Davila, în regia lui Horia Suru, parte dintr-o producție-eveniment care a avut ambiția de a readuce la viață satul medieval românesc precum și atmosfera, obiceiurile și meșteșugurile specifice perioadei. Evenimentul s-a desfășurat în Piața Constituției, în perioada 22-26 august 2018.

Totul a fost organizat de către Primăria Capitalei, prin intermediul Teatrului Excelsior, al cărui director, domnul Adrian Găzdaru, s-a lăsat descusut pentru Semne Bune. Vă invităm să citiți mai jos interviul pe care ni l-a acordat.

SB: Încep prin a vă întreba cu ce ați ademenit publicul în Piața Constituției pentru evenimentul ? Știu că tot acel spațiu din fața clădirii Parlamentului a fost organizat ca un sat medieval interactiv. Dar, concret, ce activități au putut face vizitatorii și pentru ce grupe de vârstă au fost ele accesibile?

AG: Ne-am dorit foarte mult ca acest eveniment să se desfășoare într-un spațiu amplu, cu deschidere către un public cât mai numeros. În acest sens, am gândit două componente ale proiectului de anvergură Vlaicu Vodă. Pe de-o parte, în intervalul orar 10.00 – 18.00, publicul larg a fost invitat să viziteze satul românesc medieval, unde a descoperit animalele din gospodăriile românilor și o serie de ateliere special pregătite pentru cei mici și cei mari: olărit, pielărie, țesătorie, jocuri medievale, pictură pe scuturi, sculptură în lemn și multe altele. Vizitatorii noștri au devenit, indiferent de vârstă, protagoniști ai acestor activități deosebite. Cel mai important mi se pare faptul că cei mai mici dintre noi au avut ocazia de a descoperi spiritul tradițional românesc și de a se familiariza cu meseriile de altădată. Pe de altă parte, în fiecare seară, de la ora 21.00, spectatorii au fost invitați la o reprezentație a piesei istorice Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, în regia lui Horia Suru. Am angrenat întreaga echipă a Teatrului Excelsior în acest proiect măreț, precum și colaboratori, și figurație. Astfel, ați avut ocazia să îi vedeți jucând pe toți actorii teatrului. Spectacolul este unic în România, se joacă în aer liber, într-un spațiu magic – o reconstituire a unui sat medieval realizat cu atâta migală de scenograful Cristian Marin –, iar elementul inedit e faptul că publicul stă pe o gradenă care se rotește, urmărind cum acțiunea se mută dintr-un decor în altul.

SB: A fost deja a doua oară când satul medieval și spectacolul Vlaicu Vodă au fost puse la dispoziția publicului bucureștean. Același eveniment a avut loc și între 8-10 iunie anul acesta. Proiectul inițial prevedea aceste două perioade distincte, sau a doua a fost organizată cumva la cererea publicului, datorită succesului evenimentului din iunie? Din punct de vedere financiar, nu ar fi fost mai rentabil să se prelungească prima perioadă, decât să se dezmembreze și re-asambleze totul la două luni distanță? Ați schimbat ceva în spectacol sau organizare, după experiența organizatorică din luna iunie?

AG: Proiectul a prevăzut de la elaborarea lui cele două perioade de desfășurare a evenimentului, deși – recunosc – cererea publicului la reprezentațiile din luna iunie a fost impresionantă. Cele trei spectacole s-au jucat cu casa închisă, iar nenumărați oameni doritori să le vadă au venit în fiecare seară cu speranța că se vor mai elibera locuri. Decorul a fost mutat într-un depozit special amenajat, fără a suferi modificări sau daune și putând fi transportat cu ușurință înapoi acum, în luna august. Ne-am gândit că este în avantajul spectatorilor să le oferim două perioade diferite – la începutul și la finalul verii – pentru a veni să vadă evenimentul Vlaicu Vodă tocmai pentru că este timpul concediilor. Consider că întotdeauna este loc și de mai bine, iar schimbările sunt inevitabile și extrem de bine-venite. Din punctul de vedere al organizării, lucrurile au decurs mai rapid și mai eficient în august, pentru că deja aveam experiența din luna iunie. Fiecare membru al echipei știa foarte bine ce are de făcut, astfel încât totul s-a montat și pregătit într-un timp scurt. Poate că această perioadă de pauză ne-a ajutat să tragem unele concluzii și să vedem ce a funcționat și ce nu în luna iunie, iar acum, la reluarea reprezentațiilor, să putem îndrepta sau aborda altfel anumite aspecte. Consider că dacă un lucru funcționează bine nu ar trebui schimbat nimic, de aceea și reprezentațiile din această a doua perioadă, 22 – 26 august, nu au suferit modificări majore. Poate doar mici corecturi atât pe parte artistică, cât și tehnică.

SB: Au circulat zvonuri și titluri prin presă despre posibilitatea intrării evenimentului Vlaicu Vodă în Cartea Recordurilor. Ați făcut demersuri în accest sens? Din ce punct de vedere ar putea intra în Cartea Recordurilor? Ca anvergură, ca număr de actori și entertaineri angajați, ca număr de vizitatori? La ce capitol este Vlaicu Vodă cel mai cel dintre toate spectacolele făcute până acum?

AG: Da, într-adevăr, sperăm ca acest eveniment să intre în cartea recordurilor. Deja noi am inițiat trei aplicații către Guinness Book: prima – pentru care am primit deja acceptul să completăm formularul – este pentru cea mai mare gradenă rotativă din lume, a doua pentru cel mai mare amfiteatru modern, iar a treia pentru faptul că Bucureștiul ar fi prima Capitală din lume în care se organizează și se construiește un sat medieval în mijlocul său. La acest proiect au lucrat 700 de oameni, dintre care 50 de figuranți, 39 de actori, peste 30 de oameni în echipa tehnică, peste 20 de oameni în echipa artistică, 10 dansatori, două ansambluri muzicale, un cor, dresori de cai, meșteșugari, cavaleri medievali. Evenimentul Vlaicu Vodă este o adevărată desfășurare de forțe, un prilej în care zeci de oameni au colaborat, s-au sincronizat și au dat naștere la ceea ce ați văzut în Piața Constituției. Un eveniment care se adresează tuturor categoriilor sociale, pentru unii fiind o noutate, iar pentru alții o nostalgie. Cred că cifrele astea și mărturia vie de la fața locului vorbesc de la sine și demonstrează prin ce se deosebește Vlaicu Vodă de orice alt proiect dedicat Centenarului Marii Uniri. Dacă ceea ce ne-am propus, să oferim spectatorilor un eveniment educativ, istoric, și-a atins scopul, atunci noi suntem mulțumiți de toate eforturile făcute.

SB: Vlaicu Vodă (cunoscut în istorie și sub numele de Vladislav I) a domnit în secolul al XIV-lea. Cum legați toate activitățile medievale interactive din Piața Constituției de Marea Unire, eveniment ce a avut loc cu doar 100 de ani în urmă? De ce este acest spectacol relevant pentru ?

AG: Poate că subiectul piesei lui Alexandru Davila nu face referire directă la momentului Marii Uniri de la 1918, dar și Vlaicu și toți conducătorii au luptat pentru unitatea acestui popor, împotriva expansiunii marilor puteri. Cu toții și-au dorit să ocupe acest teritoriu pentru resursele sale, pentru oamenii și poziția geografică, iar locuitorii săi au luptat pentru libertate. Din punctul meu de vedere, Centenarul Marii Uniri nu se referă doar la momentul în sine de la 1918, ci la unitatea poporului. Acesta trebuie să redescopere iubirea și să fie unit în permanență. Vlaicu Vodă prezintă un moment important din istoria românilor, aducându-ne față în față cu personaje mai cunoscute sau mai puțin cunoscute, dar care ne arată faptul că virtuți precum dreptatea, credința, patriotismul ne pot salva. E bine să ne aducem aminte de aceste figuri istorice, să le cunoaștem și să ne mândrim cu ele. Până la urmă, sărbătorim bucuria de a fi români, în spirit, în tradiție și în cultură, și nu neapărat un an anume. Am ales să aducem atmosfera medievală în Piața Constituției pentru că a fost o perioadă destul de dinamică pentru poporul nostru, una marcată de nenumărate întâmplări și schimbări. De altfel, satul românesc așa cum îl vedem astăzi face trimitere la așezămintele de atunci. În simplitatea vieții din acea perioadă, cu intrigi și dansuri la hanul unde se întâlnea toată lumea, am găsit ceva reprezentativ pentru noi. În lumea satului a luat naștere această gândire curată a poporului nostru, cu iubire și respect față de ceilalți. Să nu uităm că acest popor și-a întâmpinat oaspeții, indiferent că erau prieteni sau dușmani, cu pâine și sare. Lucru pe care, din păcate, cu fiecare zi care trece, îl uităm și nu transmitem copiilor responsabilitatea de a duce mai departe cutuma și cultura românească.

SB: În încheiere, este ceva ce ați dori să transmiteți în mod special ceva publicului care a participat la desfășurarea spectaculoasă de forțe medievale din Piața Constituției între 22-26 august?

AG: Au fost ultimele cinci zile în care ați putut avea experiența vieții într-un sat medieval românesc. De la așezări, gospodării, mâncăruri și până la muzică și dansuri tradiționale, tot ceea ce veți descoperi în Piața Constituției vă va surprinde. E ca și când ai călători în timp, dar de data asta pe viu și nu doar cu ajutorul imaginației. A fot o provocare pentru întreaga familie, aceea de a redescoperi valori tradiționale românești și de a înțelege de unde a pornit evoluția noastră și unde suntem astăzi.


Sursa foto aici

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Andreea Tănase

Andreea Tănase
Vice-președinte și Director de Programe sociale al Asociației pentru Educație și Cultură AdLittera, Andreea a fost premiată la ediția a IV-a (2013) a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie” (IDC, Proză scurtă) și a câștigat Premiul Revistei SemneBune în acelaşi an. Călătoreşte excesiv, citește cu pasiune, scrie proză scurtă când are timp și își divinizează cele două pisici Sphynx.