Perspective asupra luminii. Din spiritualitatea poporană a românilor

Prezența sau absența luminii ne definește existența. Indiferent de tipul culturii căreia îi aparținem. Evident, și în cultura tradițională românească lumina are rost. Unul esențial pentru ființare. Pentru a pătrunde notele luminii, cea mai directă cale a înțelegerii este cea a proverbelor. Dar, bineînțeles, nu și cea mai simplă. Sensurile vorbelor de duh luminează din interiorul proverbelor și al expresiilor verbale poporane. Iată câteva exemple:

       soarele si luna

Soarele de e Soare, tot nu poate lumina toate văile.

Pe Dracu nu-l căuta cu , că-l afli la .

Adevărul e mai luminos decât Soarele.

Învățătura e , ce-ți face viața mai senină.

Să fii drept ca lumina cea dreaptă.

Cu o scânteie, casa nu vei lumina.

Omul e ca lumânarea: când luminează atunci se sfârșește.

Ori la unul, ori la o suta tot o lumânare luminează.

A iubi pe cineva ca pe lumina ochilor.

A se lumina la față.

Luminează-mi Doamne gândul!

soarele si luna - cernica

Când este un produs al focului, lumina degajă căldură. Căldura luminii aduce viața pe Terra. Și nu numai. De aceea, lumina cerească (solară, stelară, cea reflectată de Lună, aurora boreală, fulgerul) este asociată cu Originea și cu menținerea armoniei existențiale în Cosmos. Așa se explică jertfele de sânge din timpul eclipselor solare, sângele fiind un vehicul al informației vitale.

În mitologia românească, lumina e semnul cunoașterii, al adevărului, al bunătății, al purității, al speranței, al vindecării, al iubirii, al priceperii, al libertății, al mântuirii. Lumina este sămânța nunții dintre Cer și Pământ. Viețuirea e opusă increatului și morții. Soarele (principiul masculin, activ, pozitiv, electric, al albului, al văzduhului) și Luna (principiul feminin, pasiv, negativ, magnetic, al negrului, al tenebrelor) sunt zeii și eroii civilizatori ai legendelor cosmogonice. Lumina și Întunericul alcătuiesc perechea originară. Din această energie primordială derivă toate făpturile Cosmosului (zeii, îngerii, geniile naturii, Diavolul, demonii, Lilith, Adam și Eva, uriașii, ciclopii, piticii, Blajinii etc.). De aceea, nu toate divinitățile sunt luminoase iar oamenii oscilează între pozitiv și negativ.

ceramica de horezu

Soarele este sursă și întruchipare a luminii diurne. Simbol al veșniciei, este esența religiilor uraniene. Reprezentările mitice ale înfocatului Soare sunt nenumărate: taurul, berbecul, calul, leul, șoimul, porumbelul, cocoșul, gâsca, licuriciul, aurul, gălbenușul de ou, ouăle de vopsite în galben, spicul de grâu, paiele, părul blond al copiilor, mingea, hora, ochiul, discul înaripat, roata, carul, svastica. Luna este o divinitate htoniană, patroană a ciclurilor umane și cosmice. Luna este simbolul regenerării naturii, al împrospătării timpului, al subconștientului, al sufletului. Simbolismul lunar e asociat cu lichidele (marea, menstruația), prosperitatea economică și agricolă, fecunditatea, viața prenatală, nașterea și cu trecerea în lumea de dincolo. E reprezentat prin apă, oglindă, argint, perlă, volbură, semilună.

jarul din vatra

Umbra este spațiul cenușiu lipsit de lumină, conturul întunecat al unei ființe sau al unui obiect proiectat pe o suprafață luminată. Reprezintă granița dintre lumină și . Este simbolul imperfecțiunii și al greșelilor comise. În mitologia românească, umbra este dublul persoanei, întruchiparea sufletului despărțit de trup. Sufletul se identifică cu umbra, în mod similar imaginii reflectate de apă și de oglindă sau chipului dintr-un portret/fotografie. Umbra măsurată cu o sfoară e folosită ca jertfă pentru zidire în ritualurile de construcție. Cel căruia i se ia umbra devine un tip special de stafie/nălucă: geniu protector ale casei. Poate fi îmbunat prin ofrande (vin, apă, lapte, pâine/mămăligă). Umbra e o ipostază a morții. În consecință, nemuritorii nu au umbră.

foc vatraLumina luceferilor e demonică. Uneori, Luceafărul este asociat cu Hyperion, Tatăl Aștrilor Cerești. Luceafărul de Dimineață/Luceafărul Boului este lumina emisă de planeta Venus pe Pământ înainte de răsăritul Soarelui. Aceeași lumină percepută înainte de apusul Soarelui poartă numele de Luceafărul de Seară/Luceafărul Ciobanilor. Lumina stelei Vega din constelația Lirei este Luceafărul cel Mare de la Miezul Nopții/Luceafărul cel Frumos. Cea a stelei Aldebaran din constelația Taurului e Luceafărul Porcesc. Steaua Sirius din constelația Câinele Mare e Luceafărul de Ziuă. Aurora este zămislită la cântatul cocoșilor în timpul paradisiac al mijitului zorilor. Zeița luminii întruchipează victoria luminii împotriva întunericului. Este simbolul purității și al sincerității.

Luna Plină activează duhurile naturii (ielele joacă hora, spiritele apelor ies din adâncuri, apar strigoii), puterile plantelor de leac și forța descântecelor de deochi și pe cea a facerilor de dragoste. Spre exemplu, o formulă de urare de sănătate pentru cel deochiat: Să rămâie (cutare)/Curat, luminat,/Ca argintul strecurat,/Ca rouă florilor,/Ca lacrima ochilor. Descântătoare e capabilă să instrumenteze ritual lumina astrelor prin incantații, făcând parte din categoria aleasă a atentatorilor la sacru (cei care au acces la punctul în care energia se transformă pozitiv și negativ și aleg să o direcționeze într-un sens sau altul). Efectul benefic este amplificat de magia gestuală: stingerea cărbunilor în apă și fumigații.

luna plina

Duhurile nopții și demonii nu se pot apropie de casa în care arde o lumină (jarul din vatră, lumina unei lumânări/candele/lămpi). Focul se manifestă sub formă de lumină, căldură, flacără aprinsă în vatra casei și flacără izvorâtă din adâncurile ființei umane. Focul viu este o stihie primordială zeificată, ce purifică prin mistuire. E aprinsă în cadrul celor mai importante ceremonii. În iulie sunt cele mai frecvente fulgere și trăsnete, considerate pedepse ale divinității. În consecință, zilele sale sunt consacrate focului ceresc (Sf. Foca, Sf. Ilie). Pentru foc se mai țin Joia Mare și Joile Oprite dintre și Rusalii.

Focul domesticit este lumină sacră pură. Lampa este simbolul transmiterii cunoștințelor și al înțelepciunii. Sfeșnicul și candelabrul asigură prezența spiritului printre oameni. Lumina lor conferă ascensiune spirituală. Candela cu untdelemn e simbolul vieții contemplative, al iubirii de Dumnezeu, al jertfei. Lumina candelei păstrează vie memoria unei persoane trecute dincolo. Opaițul e identificat cu ființa umană, fiind un far protector și călăuzitor. Timpul arderii sale poate fi legat de durata vieții, de starea de sănătate sau de persistența memoriei unui om. Lumânarea indică simbioza dintre spirit și materie. Ceara de albine reprezintă trupul iar flacăra înălțarea sufletului către cer prin intermediul fumului. E o axă a lumii, preluată și de creștinism în toate ceremoniile religioase.

adam si eva

Lumina din lumină e prezentă la naștere, inițiere (botez, împărtășanie), nuntă, moarte, pomenirile de după înmormântare, onomastici și meselor rituale din timpul fast al sărbătorilor. Priveghetoarea e necesară evoluției spirituale în viața de apoi. În toate aceste etape ale devenirii, omul renaște într-o nouă stare, deoarece oricâte transformări radicale suportă trupul, sufletul este veșnic. Lumânările din ceară de albine aprinse la slujba de Paști și de sunt foarte eficiente împotriva spiritelor malefice și previn dezastrele naturale. Pentru a se justifica excesul spectacular si financiar al sărbătorescului în detrimentul caracterului magic al unei sărbători, materialele pirotehnice (artificii, petarde, tunurile cu fum) și instalațiile electrice pentru pomul de Crăciun imită lumina lumânărilor. Sunt replicile orbitoare ale macro-societății de consum pentru lumina sacră a civilizației poporane.

lumanariIată o explicație științifică a unui ritual specific spiritualității românești: ceremonialul aprinderii unei lumânări. Acesta combină vibrația culorilor emisă de flacăra lumânării cu forța gândului dedicată unui scop, cum ar fi cel al rugăciunii. Vibrația văpăii sursei de lumină emite și primește informații. Frecvența flăcării e similară cu frecvența mentalului uman (425-450 Hz), dar e mult mai puternică decât frecvența morfică a gândurilor. Astfel, pe purtătoare luminii orice gând este amplificat și resimțit cu mult mai multă acuitate. De aceea, în Biserică, unde gândurile de aceeași polaritate și de aceeași frecvență se adună și cresc în volum, rugăciunea este mai eficientă.

Doar înțelegând acestea, pildele proverbelor se lasă tâlcuite. Hristos s-a Înălțat!

— surse fotos:

Soarele si Luna – https://astrospirit.wordpress.com/aries_libra/
Soarele si Luna cernica – http://cerculdestele.blogspot.ro/2012/05/simboluri-solare-la-manastirea-cernica.html
Adam si eva – http://www.enational.ro/dezvaluiri/romania-mea/arta-icoanelor-pe-sticla-de-la-manastirea-nicula-84921.html/
Ceramica de horezu – http://eualegromania.ro/2014/09/21/horezu-locul-in-care-canta-doar-cocosul-de-hurez/
Luna plina – http://www.sursazilei.ro/luna-plin%C4%83-innebune%C5%9Fte-oamenii/
Lumanari – http://www.ziuanews.ro/stiri/cum-au-fost-pedepsi-i-preotii-care-nu-au-vandut-suficiente-lumanari-291605
Jarul din vatra – http://www.panoramio.com/photo/32116042

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Anamaria Stănescu
Invitat permanent

Urmează un doctorat în Etnologie. Absolventă a Facultăţii de Litere, cu dublă specializare: limba şi literatura română - etnologie şi folclor, promoţia 2008 şi a Masterului de Antropologie Culturală, Etnologie şi Folclor. Este pasionată de fotografie, prog rock şi realizează accesorii handmade.

Număr articole publicate : 18