Alexandra Radu şi cutiuţele cu poveşti

a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, în prezent este masterandă la ASE  Finanţe-Bănci, profilul DOFIN. Încă de mică confecţionează cutiuţe din lemn, rame, cuiere, măsuţe, suporturi pentru diverse obiecte şi mărţişoare. Obişnuieşte să aibă târguri la Muzeul Ţăranului Român şi la , unde, uneori, îşi lasă produsele în regim de consignaţie. Când se apropie 1 martie ştiţi unde să o găsiţi.

 

După ce i-am văzut cutiuţele din lemn, pe suprafaţa cărora schiţează realitatea, meşterite cu grijă, nu m-am putut abţine din pus întrebări.

Totul a pornit de la un pariu făcut cu tatăl meu”  începe să-mi povestească , zâmbind aşa, copilăresc. „Eram în garaj şi căutam o şurubelniţă pentru a repara un ceas, eu dădusem peste o daltă şi l-am întrebat pe tatăl meu cum se utilizează, la ce e bună, la care tata  mi-a încrustat în lemn câteva figuri geometrice şi mi-a zis că pune pariu cu mine că nu pot să le fac ca dânsul. Mi-am pus ambiţia la bătaie şi am făcut chiar mai multe, câştigând pariul”.

Şi apoi, mă face să apreciez că nu am fost niciodată singură, şi poate că ajungem cine ajungem tocmai datorită faptului că are cine să ne încurajeze, „pe atunci, împreună cu fraţii mei am realizat 500 de cruciuliţe, am fost o adevărată echipă! Fratele meu mai mare le tăia cu pânza de traforaj, fratele meu geamăn le şlefuia, iar eu le încrustam cu o floare cu şase petale în centru, aşa am scos primii bănuţi la ” îşi aminteşte voioasă.

Floarea cu şase petale este floarea vieţii?

Da, Merkaba, un simbol considerat a fi ceva sacru în multe din culturile lumii, fie ele străvechi sau moderne”.

Văzând că se poate scoate bani din asta, Alexandra s-a apucat de făcut şi cutiuţe. La început, avea câteva resturi de lemn prin garaj, pe care le-a prelucrat şi i-au ieşit 20 de cutii, vândute ulterior la un târg.

Şi ce făceai cu banii? (mă roade curiozitatea).

Profitul pe care îl obţinusem la acel moment, l-am reinvestit în materiale. Şi apoi, puţin câte puţin, am început să fac rame, cuiere, măsuţe, suporturi pentru diverse obiecte sculptate în mod tradiţional”.

Îmi explici care-i procedeul? Cum faci cutiuţele?

Este un produs obţinut prin procedee tradiţionale, făcute manual, la care s-au aplicat diverse tehnici care au vechime de sute de ani. Impregnarea lemnului se face cu produse ecologice specifice perioadei anilor 1400-1600 (diverse combinaţii între pigmenţi naturali). Datorită modului de tratare al lemnului, cutia astfel obţinută are un mare avantaj, nu poate fi atacată de dăunătorii lemnului. Şlefuirea sa se efectuează cu ajutorul  unui praf de nisip cu anumită granulaţie. E uşoară, utilă, servind totodată ca obiect de artă dar şi un mic colţişor unde să-ţi depozitezi lucrurile de încărcătura emoţional” mă lămureşte Alexandra.

Şi apoi, oamenii o achiziţionează pentru păstrearea moţului copilului de la botez, bijuterii, fotografii, cărţi biblice, ceaiuri, unii pentru a ţine tămâia, reiese din vorbele sale.

Ce tip de lemn foloseşti?

La cutiuţe folosesc lemn de tei, pentru că este uşor de lucrat, dar şi moale, manevrându-se cu uşurinţă, în special cu dalta. Sigur că am primit solicitări şi pentru alte tipuri, cum ar fi stejarul şi nucul, pe acestea le folosesc numai la cerere. Stejarul este un lemn mult mai preţios, dar mult mai greu de lucrat, având o esenţă tare şi o fibră mai deasă, iar lemnul de nuc are o fibră foare frumoasă de culoare mai înschisă, totuşi sunt mult mai scumpe decât lemnul de tei”.

Cutiuţele tale parcă zic poveşti, toate simbolurile astea, formele geometrice… ce reprezintă?

Aşa cum punctul reprezintă fiinţa supremă care îl susţine, cercul este simbolul universului. Este un simbol al echilibrului. Punctul, o expansiune care dă naştere cercului, dă naştere manifestării. Un punct în interiorul cercului este simbolul soarelui, al spiritului care hrăneşte materia. Totodată, cercul este şi simbolul eternei reîntoarceri, al ciclicităţii care se regăseşte în natură sub forma anotimpurilor. Triunghiul este un simbol al focului, al gândirii, al sentimentului, atunci când este cu vârful în sus acesta devine un simbol masculin, în schimb atunci când vârful este în jos devine unul feminin.  Pătratul, semnifică pământul, stabilitatea

Şi am ajuns să-i mulţumim Alexandrei şi să-i urăm spor mai departe.

 

IMG_3389 IMG_3393 IMG_3401 SP_A0105 SPM_A0249

 

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Editor SB

Studiază filosofia, scrie poezie, este efervescentă și o cititoare împătimită. A fost premiată la Concursul IDC în 2011 este și activistă culturală. A debutat cu poezie la Ed. Grinta în volumul „Toamna asta citim Kafka” (2012). Face jurnalism economic și cultural. Nu-i plac mușchii și lichelele.

Număr articole publicate : 90