Revistă dependentă de cititori deștepți. Online din 2010
două mâini mă trag înapoi de coaste iar coastele se răsucesc în spate spre afară- ies ca niște aripi goale doar piele și… oase azi m-am scăpat de trei ori din mine bill nu a văzut își păstrează ochiul pentru ocazii speciale celălalt l-au mâncat moliile ** alergam am căzut și genunchii s-au deschis pârâind […]
camera ta are un singur ochi- dimineața lustra comunistă înghite lumină când zidurile (se) cască sub ochiul ăsta Craiova își bea cafeaua face dus şi închide ușa în spatele cheii patul se creponează pe o distanță de persoană iar mobila atacă corpul străin la degetul mic
ești sigur că ai închis ușa? buuun… ferestrele și balconul? bine atunci sunt câteva grăunţe de usturoi în bucătărie uite cum facem tu- începi din dreapta iar eu din stânga ar trebui să terminăm până diseară când pe scaune se vor așeza oamenii cu fața peticită să-și înfigă furculițele în genunchi dincolo de ziduri colecționarul […]
moli e degetomaniaca străzii au prins-o ieri în alimentară după ce furase degetele pianistului de la colţ polițiștii au încercat să o prindă dar ea a fugit şi cu degetele lor în noaptea aceea valuri de sânge au tras sub tejghea toţi pianiştii si poliţiştii cine ar fi crezut că un deget care a ţinut […]
la ora asta spaima joacă soliter mai dă un click mai schimbă o carte are mâinile lungi când pierde le bagă în ecran şi mestecă fiecare formă cu dinţii de sub unghii aşteaptă să dau colţul meu alb pentru mărul ei roşu să aştepte – zic în continuare
A. R. DELEANU – a debutat în 2006 cu poezie şi proză în revista orădeană Familia. A publicat poezie, proză şi articole de presă în Familia, Bună Ziua Braşov, Dilema Veche, Egophobia, tiuk!, Suspans, Revista de Suspans, Revista de Povestiri etc. În 2012 a debutat în volum cu romanul „Îmblânzitorul apelor” la editura Casa de […]
prin gură rozătoarele se pierd într-o pădure organică sunt zile în care îmi bag mâinile pe sub coaste trag de gât şi fac nodul pescarului nu îmi pare rău- eu sunt șobolanul care așteaptă ușa deschisă
Bătrâneţea îşi plimbă adepţii cu liftul sute de metri deasupra pământului de la subsol la etajul trei oamenii îşi pun palmele la urechi iar ea le acoperă ochii cu prosoape aşa totul e mai uşor chiar dacă un străin te bate pe umăr te întorci cu inima plină şi o dată cu prosopul dai jos […]
Ionel își întinde degetele peste noapte iar noaptea se face ghemotoc el nu are casă trăiește din bunătatea orașelor în confortul străzii Prietenul lui cel mai bun s-a născut cu două capete în fiecare joi îi plimbă dubla în spate ce băiat cuminte ! pe umerii lui sunt așezate bărbiile de ieri și de azi […]