Elementele vii ale ecuației matematice

Îmi place felul în care scrie Alberto Mussa. Îmi place și cum își structurează poveștile. Iubesc faptul că la el, matematica este o tehnică narativă. Dar romanul acesta – sau, mai degrabă, volumul de povestiri cu aceeași tematică, ori adunarea de elemente ale aceleiași ecuații – m-a lăsat rece.

Pot să iau și eu o portocală?

„Ai doar aceste două alternative, căci așa sunt regulile. Dacă alegi să trăiești, atunci alegi să și mori.” Identitatea fetei cu portocale nu este enigma centrală a romanului, ci tocmai acest scenariu și ipotezele care derivă din el. Această întrebare este moștenirea pe care i-o lasă de fapt Jan lui Georg.

Blândețea nopții

Fitzgerald nu a scris numai povestea unui cuplu fascinant în aparență, dar ros de boală în interior, ci povestea unei întregi civilizații. Înfloritoarea America și visul american erau reveriile europenilor zdruncinați economic. Dar lumea de peste ocean era și ea contaminată

Poftă de mâncare, de viață, de cugetare

Volumul este pe înțelesul tuturor nu numai grație limbajului accesibil, ci și mulțumită tuturor explicațiilor suplimentare și structurii studiilor, una aerisită, ce ne permite să ne tragem suflarea și să înțelegem. Iar pofta de mâncare, de viață, de cugetare din ultima parte este cu adevărat molipsitoare.

„Nu trebuie să fugi de identitatea ta, ci trebuie să ţi-o asumi.” – în dialog cu Dumitru Crudu (I)

nu trebuie să fugi de identitatea ta, ci trebuie să ţi-o asumi. Problema nu e în identitate, nu e de unde vii, ci e chiar în tine. Lumea poate fi frumoasă sau urâtă în funcţie de cum suntem fiecare dintre noi.