Lac în vacanță – Alexandru Drăgănoaia

Cartea lui Alexandru Drăgănoaia mi-a picat în mâini pe neașteptate, într-un moment în care aveam deja o duzină de cărți care așteptau cuminți la coadă să fie citite și în care, dacă m-ar fi întrebat cineva, cu siguranță aș fi refuzat încă o carte și încă un autor debutant. Dar, cumva, Lac în vacanță a reușit să se insinueze în fruntea listei mele și să fie citită prima. Poate și pentru că se citește ușor, conține proze scurte și foarte scurte, mai degrabă tablouri zugrăvite în cuvinte simple, în fraze concise, fără prea multe figuri de stil.

Alexandru Drăgănoaia îmi pare genul de autor care a plănuit toată viața publicarea unei cărți, și-a strâns meticulos ideile în caiete, le-a transformat în povestiri pe care apoi le-a cizelat îndelung și abia la maturitatea atât a scriitorului, cât și a volumului, i-a dat drumul în lume, ca unui copil care este, în sfârșit, pregătit să înfrunte viața pe cont propriu. Tabourile prezentate de autor dezvăluie o lume a satului românesc încă neatins de tehnologia secolului XXI, dar care a fost, totuși, alterat deja de colectivizare și alte aspecte ale luptei proletariatului către progresul mult râvnit de socialism. Însă contextul socio-politic servește doar ca fundal pentru micile și marile drame profund umane care răzbat dintre pagini.

Satul lui Drăgănoaia este populat de oameni obișnuiți cu vieți obișnuite până la monotonie, dar care sunt întrerupte sau răscolite, în majoritatea povestirilor, de evenimente dramatice, morți fulgerătoare sau chiar întâmplări cu iz de paranormal. Avem personaje decapitate, înjunghiate, strivite de macarale, electrocutate de betoniere, cazute în propria casă cu un infarct banal sau înecate în râuri și lacuri; avem blesteme, întâlniri cu strigoi, viziuni și presentimente; avem chiar și dosar cu șină. Printre toate dramele, se strecoară și câte un tablou de descrețit fruntea, cu proaspăt-însurăței  naivi, cu amanți sau cu adolescenți la scăldat, dar, după atâtea povestiri cu final funebru, parcă citești cu frică despre hârjoneala copiilor, așteptând mereu ca unul dintre ei să se înece.

Stilul scriiturii este unul succint, direct, cu dialogori naturale și cu personaje bine conturate din doar câteva fraze definitorii. Cu toate acestea, am avut senzația, parcurgând volumul, că lipsește apogeul de multe ori. Personajele, atmosfera și acțiunea sunt bine construite, ideea fiecărei povestiri este bună, chiar dacă nu neapărat originală, dar susține interesul cititorului. Totuși, rămâi la sfârșit de povestire cu sentimentul că așteptările au fost peste ceea ce îți livrează finalul – construcția poveștii este mai dibace decât finalizarea ei – sau că autorul este prea subtil și lasă, totuși, prea mult în seama imaginației cititorului.

Cu volumul lui Alexandru Drăgănoaia vor rezona mai ales cititorii maturi, care au avut contact cu satul românesc al anilor ’80, care și-au petrecut vacanțele însoțind ciurda satului la păscut sau scăldându-se vara în râurile și bălțile din preajmă și cărora li s-a zbârlit părul la poveștile și legendele circulate de gospodine cu basma în cap odihnindu-se pe băncuțele de la porți, seara. Pentru cititorul prea tânăr, prea tehnologizat și prea ancorat în tumultul orașului contemporan, Lac în vacanță va fi un volum de neînțeles, plictisitor și repede abandonat. Dar, până la urmă, nu toate cărțile au același public, iar diversitatea (în orice domeniu) nu face decât să adauge la frumusețea vieții.


Titlu: Lac în vacanță
Autor: Alexandru Drăgănoaia
An apariție: 2020
Editura: LIBRIS EDITORIAL
Format: 205 x 130 x 13 mm
Nr. pagini: 164

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Andreea Tănase

Andreea Tănase
Vice-președinte și Director de Programe sociale al Asociației pentru Educație și Cultură AdLittera, Andreea a fost premiată la ediția a IV-a (2013) a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie” (IDC, Proză scurtă) și a câștigat Premiul Revistei SemneBune în acelaşi an. Călătoreşte excesiv, citește cu pasiune, scrie proză scurtă când are timp și își divinizează cele două pisici Sphynx.