ReSet – Festival de poezie subversivă, ediția a II-a

Sâmbătă, 7 decembrie, de la ora 14:00, la Biblioteca Națională a României va avea loc ediția a II-a „ – Festival de subversivă”, eveniment organizat de Liga Literară din România în colaborare cu PEN Club și Biblioteca Națională, în cadrul programului „Cartea care se citește”.

Invitați:
Ilinca Bernea
Valentin Busuioc
Ionel Ciupureanu
Robert Gabriel Elekes
Teona Galgoțiu
Irina-Roxana Georgescu
Mugur Grosu
Florin Iaru
Diana Iepure
Claudiu Komartin
V. Leac
Iuliana Lungu
Ștefan Manasia
Cătălina Matei
Mitoș Micleușanu
Tiberiu Neacșu
Alina Purcaru
Cristina Stancu
Monica Stoica
Iulian Tănase
+ Profu’ Alexandru Ciobanu (pian).

Moderatori: Cosmin Perța & Grigore Șoitu

Argument:
Mai mult decât un discurs belicos în slujba unei idei sau a unei cauze, oricât de îndreptățite sau de stringente, poezia politică e mai întâi de toate o expresie a conștiinței sociale, conținând o acută dimensiune etică. În definitiv, angajamentul pe care îl presupune orice implicare de acest tip pornește de la contradicția ireconciliabilă dintre și putere. Fiindcă poezia are obligația de a pune la îndoială prerogativele oricărei puteri suverane, de a da pe față aberația, nonsensul și îngrădirea libertății. Așadar, vorbim despre o literatură scrisă dinăuntrul istoriei și al politicii, răspunzând evenimentelor exterioare eliptic și personal precum celebrul vers al lui Auden în memoria lui Yeats: „Mad Ireland hurt you into poetry”. Poezia ca seismograf al tulburărilor istorice – ce are sens numai dacă țintește la (sub)minarea, la demantelarea tuturor stereotipurilor politice – iată o dimensiune a poeticului recuperată și reactualizată în epoca plină de provocări pe care o traversăm. Propoziția lui Enzensberger de acum mai bine de o jumătate de secol, „Poezia e subversivă prin însăși natura ei”, se întâlnește cu reflecția contemporană a sirianului Adonis: „Poezia este, prin definiţie, antidespotism, antidictatură, antireligie”. Sigur, pericolele sunt cunoscute – efemeritatea și didacticismul unui asemenea demers. Ele pot trăda literatura, transformând-o în vorbărie exemplificatoare, în propagandă sau în discurs gol, moralizator. Așadar, nu punerea în slujba unei ideologii sau a unei cauze, ci confesiunea netrucată, în stare să edifice pentru fiecare dintre noi un sens al rezistenței în fața atrocelui și a nedreptății. Iar această preocupare nu are vârstă: o dovedesc fără rest poemele politice scrise la aproape 80 de ani de către Constantin Abăluță, dar și discursurile câtorva dintre poeții ultimului val, preocupați de explorarea acestei teme, cu implicațiile ei evidente în „viața cetății”. – Claudiu Komartin

Ilinca Bernea (n. 1974) este regizoare de teatru, doctor în filosofie şi artist vizual. A debutat cu volumul de poezie Legile hazardului (1997), urmat de Poeme în Mi bemol major (2002), și volumele de proză: Iubiri în cămașă de forță (2003), Legende Androgine (2004), Semnul Lunii (2006), Cutia Neagră (2015) și Numele tău și alte erezii (2017).

Valentin Busuioc (n. 1965) a publicat volumele de poezie 111 poeme (1993), Viața în direct (1995), Vortex (1999), Bărbatul din Calea Lactee (2004), Orașul văzut prin oglindă (2014), Linia vieții (2016), Iarba (2018) și Coli de scris (2018). În 1995 a scris și publicat, împreună cu poetul Constantin Abăluță, primul poem renga din literatura română.

Ionel Ciupureanu (n. 1957) a publicat volumele de poezie Pacea poetului (1994), Amos (1996), Fălci (1999), Krampack (2002), Adormisem și mă gândeam (2005), Mișcări de insectă (2010) și Venea cel care murisem (2014) și volumul de poeme în proză E timpul să visăm un măcel (2018). În anii ʻ90 a scris versuri pentru formația punk Terror Art.

Robert Gabriel Elekes (n. 1985) a publicat volumele: aici îmi iau dinții-n spinare și adio (2015) și o dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine (2018). Din 2015, organizează la Brașov seria de lecturi „Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets”. Poet, performer și traducător, doctor în filologie cu o lucrare ce trata opera scriitorilor germani din România anilor ʻ70-ʻ80.

Teona Galgoțiu (n. 1998) colaborează cu mai multe publicații, ține workshopuri și studiază Regia la UNATC. A participat la scrierea poemului-manifest București ‘21. O epopee participativă (2015).

Irina-Roxana Georgescu (n. 1986) este, din 2016, doctor în Filologie cu o teză despre Influența criticii occidentale asupra criticii literare postbelice româneşti (1960-1980). A debutat în limba franceză cu volumul de poezii (Intervalle ouvert) (2017) și în română cu Noțiuni elementare (2018).

Mugur Grosu (n. 1973) a fost membru fondator al Cenaclului de Marți și al Asociației ASALT. Poet, publicist, grafician și activist, a publicat volumele de poezie Haltera cu zurgălăi (2001) și Grossomodo (2011), un volum de publicistică, Măcelărie (2006) și trei volume-experiment: sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii (2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (2007), Status (2013).

Florin Iaru (n. 1954) a fost membru al Cenaclului de luni, publicând în 1982 celebrul volum colectiv Aer cu diamante (al cărui titlu este dat de un poem al său), alături de Traian T. Coșovei, Mircea Cărtărescu și Ion Stratan. A publicat volumele de poezie Cântece de trecut strada (1981), La cea mai înaltă ficțiune (1984), Înnebunesc și-mi pare rău (1990), Poeme alese (1975-1990) (antologie, 2002) și Jos realitatea! (2019), precum și trei cărți de proză scurtă: Fraier de București (2011), Povestiri cu final schimbat (2013), Sânii verzi (2017).

Diana Iepure (n. 1970) este poetă și traducătoare din limba rusă. A debutat cu Liliuța (2004), revenind după o pauză de șapte ani cu volumul O sută cincizeci de mii la peluze (2011).

Claudiu Komartin (n. 1983) a publicat volumele de poezie Păpușarul și alte insomnii (2003), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009), Cobalt (2013), Dezmembrați (2015, semnat cu heteronimul Adriana Carrasco) și Maeștrii unei arte muribunde (2010-2017) (2017, conținând și volumul inedit Douăsprezece secunde până la dispariția luminii). Traducător, editor și publicist, fondator al clubului de lectură „Institutul Blecher” (2009).

V. Leac (n. 1973) a publicat volumele de poezie Apocrifele lui Gengis Khan(2001), Sera cu bozii (2003), Seymour: sonată pentru cornet de hârtie(2005, 2006), Dicționar de vise (2006), Lucian (experiment, 2009), Toți sunt îngrijorați (2010), Unchiul este încântat (2013) și Monoideal (2018). Membru fondator, la Arad, al grupării literare „Celebrul animal” și al revistei „Ca și cum”.

Iuliana Lungu este psiholog-psihoterapeut de orientare psihanalitică. A publicat eseuri și articole de psihanaliză, a tradus articole și eseuri de psihanaliză. A debutat cu volumul de poezie Kommos. Procesiune pentru histerectomie (2018)

Ștefan Manasia (n. 1977) a fondat în 2008 la Cluj clubul de lectură „Nepotu’ lui Thoreau” alături de Szántai János și François Bréda. A publicat volumele de poezie: Amazon și alte poeme (2003), când TU vii. Etica grunge (samizdat, 2006), Cartea micilor invazii (2008), Motocicleta de lemn (2011), Bonobo sau cucerirea spațiului (2013), Cerul senin (2015) şi Gustul cireşelor (2017), precum și volumul de eseuri şi cronici literare Stabilizator de aromă (2016).

Cătălina Matei (n. 1988) a absolvit Conservatorul și Facultatea de Litere. Debut în volum cu Lanul cu sârme întinse (2014). A tradus din limba engleză, împreună cu Diana Geacăr, o antologie din poezia lui Anne Sexton (2019).

Mitoș Micleușanu (n. 1972) este artist vizual, scriitor, realizator de emisiuni radio și Tv și creatorul, împreună cu Florin Braghiș, al proiectului „Planeta Moldova”. A publicat mai multe volume de proză scurtă și romane: Organismecanisme (2002), Tuba Mirum (2003), Kasa Poporului (2008), Nekrotitanium (2010, semnat Planeta Moldova), Trepanoia (2011), Un milion de morți (carte-obiect, 2013) și volumul de poezie Munca (2015).

Tiberiu Neacșu (n. 1981) a publicat volumele de poezie Nebuna (2000) și Acrobat în zece pași (2013). A tradus din limba engleză poezie de Lloyd Schwartz, Derek JG Williams, Peg Boyers, Ani Gjika, Rupi Kaur și volumul antologic Miile de tehnologii ale extazului (2019) de Frank Bidart.

Alina Purcaru (n. 1982) a fost coautoare a romanului colectiv Rubik (2008). A publicat volumele de poezie: rezistență (2016) și Indigo (2018), a coordonat două volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (2014) și 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (2017) și a editat, împreună cu Paula Erizanu, primul volum al antologiei Un secol de poezie română scrisă de femei (2019).

Cristina Stancu (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere la București (literatură comparată și studii de limbă și literatură franceză) și a publicat volumul de poezie Teritorii (2017). Traduce poezie din engleză și franceză.

Monica Stoica (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere la București (literatură universală și comparată) și studiază Regia la UNATC. A debutat cu volumul de poezie Fetele visează electric (2019).

Iulian Tănase (n. 1973) este poet, prozator, jurnalist și om de radio. Dintre volumele publicate: Îngerotica (1999), Poeme pentru orice eventualitate (2000), Iubitafizica (2002), Sora exactă (2003),  Ochiul exploziv (2006), Trusa instalatorului de umbre (2006, împreună cu Dan Stanciu), Abisa (2007), Adora (2009), Cucamonga (2011), Oase migratoare (2011), Teoria tăcerii (2015).


Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Semnu' Bun

Avatar
Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.