Tom Hanks – Caractere atipice

, legendar pentru rolurile sale excepționale din filmele , The Green Mile, , și The Da Vinci Code, și-a lansat volumul de debut, intitulat Caractere atipice (în original: Uncommon type: Some stories).

Cele șaptesprezece povestiri ce reprezintă debutul în literatură al îndrăgitului actor american, , reprezintă bucăți de viață transformate ludic într-o lectură foarte interesantă. Când spui , pe lângă filmele care l-au consacrat în lumea cinematografiei, te gândești la o somitate, la un om cult și plin de experiențe. Nu te-ai aștepta să citești ceva fără vreun sens, iar faptul că și-a publicat prima carte, n-a fost, cu siguranță, un  moft de vedetă.

Caractere atipice (editura Art, 2018 este un mănunchi de trăiri neobișnuite ale unor oameni simpli. Mai mult, reprezintă chiar părți auto-biografice ale lui Hanks, aflând astfel lucruri neștiute, pentru că el este una dintre acele personalități decente care au stat departe de blițurile paparazzilor americani. Volumul este scris simplu și pe parcurs, ai senzația că naratorul se joacă cu limbajul, cuvintele curg pur și simplu. De asta eu cred că un actor poate scrie lejer un roman de ficțiune, la câte roluri poate interpreta, el poate născoci alter-ego-uri literare și personaje pe bandă rulantă.

În cazul volumului Caractere atipice, în mare măsură, ficțiunea nu prea există, așa cum am spus mai sus. Șaptesprezece povestiri în care pasiunea pentru mașina de scris unește întâmplări și personaje. Tom Hanks colecționează mașini de scris și fiecare povestire are, undeva, o mașină de scris. El apare în documentarul California Typewriter, în care vorbește despre asta și pe care vi-l recomand să-l vedeți. A început să scrie povestirile în 2015 și mărturisește faptul că: ”Filmam în New York, Berlin, Budapesta și Atlanta și am  scris oriunde. Am scris în hoteluri, în timpul conferințelor de presă. Am scris în vacanță. În avioane, acasă și la birou. Când mi-am permis să îmi fac un program de scris și să mă țin de el, scriam de la 9 la 13 după-amiaza.” (n.ed). Hanks nu este fanul romanelor polițiste și nici al celor conspiraționiste, el preferă romanele psihologice și cele amuzante. De asemenea, citește ziarul și câte o carte pe rând.

Saving private Ryan (1998)

Oricine se poate regăsi în povestirile lui Tom Hanks, unele sunt cât se poate de plauzibile. Faptul că autorul nu iese din zona sa de confort, din propria realitate și nu își forțează condeiul către ficțiuni spectaculoase, ci că rămâne ancorat în real, mi s-a părut o abordare foarte intersantă. Hanks nu vrea să epateze și nici să ia ochii cititorului prin metafore spectaculoase sau prin registre stilistice demne de Hollywood. Pur și simplu plasează o mașină de scris ca punct central, în jurul căruia creează personaje și situații. Partea senzațională este că, în timpul lecturii, poți auzi vocea actorului devenit narator.  Întrebat fiind cum ar descris volumul de povestiri, Hanks a răspuns: „Aceste povestiri sunt despre conexiunea bizară dar incontestabilă care definește condiția umană – și anume că destinele noastre depind de întâlnirile, întâmplătoare sau nu, din viețile noastre.”


Tom Hanks s-a născut în anul 1956, în California. A avut roluri în peste o sută de filme și seriale TV, primind patru Globuri de Aur și două Oscaruri pentru titlul de cel mai bun actor din filmele Philadelphia (1993) și (1994). Cele mai de seamă filme în care a jucat sunt: Sleepless in Seattle, Philadelphia, Forrest Gump, Saving Private Ryan, You’ve got mail, The Green Mile, , The Da Vinci Code și Angels and Demons. 

Caractere atipice reprezintă debutul actorului în literatură și poți cumpăra cartea de AICI.

surse foto: 1, 2, 3

surse text interviuri: 1, 2, 3

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Ruxandra A.

Ruxandra A.
A absolvit Facultatea de Litere din București. E pozar amator și scrie fie poezie, fie proză. N-a publicat nimic deocamdată. Muzica rock e a doua lume în care se refugiază. Prima o reprezintă cărțile.