Jonathan Coe despre Brexlit

  • Un dolar pentru dreptul de a face un film după o poveste de Stephen King
  • Jonathan Coe despre Brexlit sau literatura inspirată din realitatea socio-politică
  • Zece cărți de citit în noiembrie
  • O nouă librărie-cafenea în București
  • Radu Paraschivescu și cartea-parastas a României după doi ani de guvernare PSD
  • știrile literare de săptămâna aceasta.

Începem cu o știre peste care am dat pe blogul Signature și care mi-a plăcut, pentru că este despre generozitate, despre încurajarea celor care îndrăznesc să facă primul pas singuri și despre a vedea în perspectivă. Despre ce vorbesc? ”Stephen King tocmai a vândut câtorva adolescenți, pentru doar un dolar, drepturile de autor pentru a face un film după proza lui scurtă intitulată Stationary Bike (din volumul Just After Sunset). Asta, ca parte a unui program de pe pagina web a lui King, program intitulat Dollar Babies, prin care își oferă unele dintre scrierile mai puțin populare unor regizori aspiranți, inclusiv povești din volume mai vechi, precum Night Shift și Skeleton Crew”, se spune în știrea amintită. Nu se știe niciodată de unde apare un geniu, nu? Mie îmi pare o idee foarte faină, pentru că în multe domenii artistice există tineri talentați care au nevoie de asemenea șanse și care nu știu de unde să înceapă. Sigur, vor spune unii, Stephen King câștigă suficient să își permită asta, dar câți alții au o grămadă de bani și nu se gândesc să-i încurajeze pe tineri, adaug eu. Așadar, dacă aveți înclinații în direcția asta și vă place genul scrierilor lui King, urmăriți programul lui.

**

Pe site-ul The Guardian m-am oprit la un articol al scriitorului britanic Jonathan Coe, despre literatura contemporană care pornește de la realitatea socială și politică. Fac o paranteză și spun că, în cazul în care v-a scăpat, unele dintre romanele lui sunt traduse și la noi, la Editura Polirom. ”Negocierile pentru Brexit, luptele de putere de la Westminster, piețele financiare în cădere… pot scriitorii să țină pasul cu acest necontenit ciclu al știrilor sau merită să încerce măcar?” Este întrebarea de la care pornește Jonathan Coe și explică apoi cum a ajuns să scrie romanul Middle England, care este plin de referințe la evenimentele politice și non-politice recente din UK, inclusiv votul Brexit și referendumul pentru acesta, și cum s-a trezit că abia poate să țină pasul cu realitatea, mai ales în timp ce scria partea a doua a romanului. El spune chiar că se poate vorbi despre o nouă categorie literară generată de aceste evenimente recente, categorie numită Brexlit. Ne oferă apoi și alte exemple de astfel de scrieri, în afară de cartea lui, scrieri generate de lumea în schimbare, de realitatea socio-politică, de care nu avem cum să ne detașăm complet. Dar angajarea unui scriitor într-un astfel de proiect are plusuri și minusuri. De exemplu, spune el, în graba de a ține pasul cu realitatea contemporană, poți pierde perspectiva. Plus alte aspecte despre care vorbește mai detaliat în acest articol, pe care vă invit să îl citiți integral, pentru că este interesant și pentru că aduce în prim-plan un subiect de dezbatere la fel de interesant, deși nu este nou. Și anume: ca scriitor, trebuie să te implici în acest sens sau nu? Într-un interviu de acum câțiva ani, Mario Vargas Llosa spune că un scriitor are o responsabilitate, ca cetățean, și trebuie să se implice, nu este o soluție să se izoleze printre cărți și să nu-i pese. Cum spuneam, este un subiect de discuție generos…

**

De pe bbc.com am reținut un articol cu recomandări literare pentru luna în curs. ”Zece cărți de citit în noiembrie” se intitulează articolul, pe care îl recomand pentru că, uneori, nu strică să vedem ce anume consideră alții că merită citit și pentru că toți avem momente când nu știm ce să alegem, ce să cumpărăm, am vrea ceva bun și nu ne putem hotărî… Mai mult, pe această listă de recomandări am găsit și o carte deja tradusă la noi. Este vorba despre Vorbeste-le despre batalii, regi si elefanti, de Mathias Enard, apărută în Colecția Babel a Editurii Nemira. ”Michelangelo ajunge în Constantinopol pe 13 mai 1506, lăsând în urmă furia Papei Iulius al II-lea și un șantier neterminat pentru mormantul acestuia la Roma. Dar cum să fi refuzat invitația sultanului Baiazid al II-lea? Așa începe cuceritorul roman al lui Mathias Énard, care devoalează fascinanta întâlnire a omului Renașterii cu lumea otomană, imaginând o istorie uitată. În ea se ascunde o poveste de dragoste cu pagini epistolare și de jurnal, punând în lumină și firele ce leagă Occidentul de Orient” – astfel sună prezentarea de pe site-ul editurii, în caz că nu ați citit cartea deja. Tot pe lista de recomandări de pe bbc.com se află un volum de eseuri semnat de Jonathan Franzen, volum intitulat The End of the End of the Earth, plus volumul doi al biografiei lui Saul Bellow, semnat de Zachary Leader.

**

Pe Blogul Cărturești am găsit o veste bună: vom avea o nouă librărie-cafenea, la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism. De fapt, din prezentarea de pe blog reiese că va fi mai mult decât atât, va fi un spațiu modern, cu mai multe funcționalități, care se va numi Modul Cărturești. ”După cum îi spune și numele, MODUL Cărturești este o parte dintr-un ansamblu mai larg în funcție de care se definește: este și o librărie de cultură vizuală, și o librărie de campus, și o librărie-seră sau librărie-plămân al orașului. Un spațiu generator de idei și colaborări, care aduce laolaltă artiști și arhitecți, două instituții prestigioase: Universitatea de Arhitectură și Universitatea București, efervescența kilometrului zero al capitalei și oaza de liniște creată de o grădină interioară. Pe lângă cafeneaua integrată în librărie, cititorii pot descoperi în MODUL Cărturești un spațiu pentru respirație și inspirație: aici pot citi, pot lucra la proiectele care îi pasionează, se pot întâlni la workshopuri, dezbateri și lansări de carte. În plus, prin parteneriatul cu Aiurart, librăria va găzdui permanent colecții de obiecte create special pentru MODUL Cărturești de artiști români contemporani.” Pe blog găsiți și imagini ale proiectului – eu așa înțeleg că este încă în stadiu de proiect – și detalii despre cei care l-au creat.

**

Și, pentru că tot am vorbit despre cărți inspirate de realitatea imediată, avem și noi astfel de scrieri, iar mâine va avea loc lansarea uneia dintre ele. La Librăria Humanitas de la Cișmigiu, începând cu ora 19, va fi prezentat volumul Orice om îi este teamă, al lui Radu Paraschivescu, volum apărut la Editura Humanitas. Va fi prezent autorul, plus invitații Oana Pellea, Dacian Cioloş și Catalin Striblea.  ”Îşi bat joc de tine. Te fură, te învârt pe degete, te mint. Îţi castrează legile şi-ţi râd în nas. Te fac să-ţi fie ruşine să scoţi buletinul în aeroporturile lumii. Te tratează cu dispreţ şi, când li se pare c-ar fi nevoie, cu gaze. Te duc cu preşul promisiunilor. Te cred naiv, manipulabil, neinformat. De doi ani. Săptămână de săptămână, zi de zi, ceas de ceas. Trăieşti într-o ţară aflată în pragul cleptocraţiei, într-o democratură condusă de condamnaţi penal, de impostori şi de analfabeţi. Suporţi zilnic ruşinea de-a avea miniştri care nu ştiu să scrie şi să vorbească nici măcar în limba lor. Te revolţi şi îţi strigi disperarea în pieţe. Iar uneori încerci să scapi de sufocare râzând. Măcar câteva minute sau o oră. «Orice om îi este teamă», cartea-parastas a României după doi ani de guvernare PSD, e o amendă simbolică pentru partidul care mai are puţin şi îşi îngenunchează ţara. Dar nu numai. E în acelaşi timp un instrument care măsoară trei decenii de speranţe înşelate şi de iluzii pierdute“ – spune Radu Paraschivescu despre acest nou volum al său.

Nu uitați că săptămâna viitoare este Târgul Internațional de Carte Gaudeamus. Pe site-urile editurilor găsiți programul lansărilor de carte și noutățile. Așadar, pregătiți-vă listele de cumpărături.


surse foto: carturesti.ro si FB


„Mondolit” prezintă informații despre cultura scrisă din întreaga lume și se aude în fiecare săptămână la Radio SportTotal, în emisiunea SportKultur realizată de Mihai Pahonțu.

 

 

.

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Dorina Tătăran

Dorina Tătăran
Traducătoare de literatură la o casă importantă de editură din România, Dorina a fost premiată în 2012 la ediția a III-a a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”, secțiunea Proză scurtă. Este o fidelă cititoare de „sud-americană”. Scrie proză scurtă dar se ferește să publice (încă). Iubește cafeaua și florile.