Salonul de Masaj – Cornel George Popa

Am citit acum vreo trei ani un articol scris de Alex. Ștefănescu despre romanele nepublicate ale nu-știu-cărui-autor de care nu auzisem. Țin minte că m-am întrebat atunci de unde știe domnul Ștefănescu de romanele astea, dacă nu sunt publicate, dar, mai ales, de ce nu am auzit de autor, dacă este așa de genial cum susține. Prin urmare, l-am trecut la capitolul miscellaneous și am trecut mai departe cu frunzărirea netului literar. Între timp, am uitat cu desăvârșire de articol și de numele autorului romanelor nepublicate.

La ceva timp, am citit întâmplător Ura lui , apoi am devenit interesată dacă mai sunt și alte cărți ale aceluiași autor. La o căutare simplă în virtual am descoperit că mai sunt și altele publicate deja (nu puține la număr), iar după o întâlnire față în față cu autorul, am aflat că mai sunt și altele (din nou, nu puține la număr) nepublicate încă. Ceea ce mi-a amintit de articolul lui , pe care l-am căutat și l-am recitit, aprobând viguros din cap. Ceea ce vă doresc și vouă, după ce citiți măcar ce a publicat deja Cornel Geoge Popa (căci despre el era vorba în articol). Și, după ce v-am povestit despre Ura aici și despre Ultima Cină cu Leonardo. Anula aici, vă ademenesc astăzi cu , un roman apărut în 2014 la , în Lista lui din colecția – Contemporan.

Așa cum vă imaginați, este vorba despre un salon de masaj (inclusiv masaj erotic, atunci când economia de piață o cere), însă nu așa cum vă așteptați. Cartea este scrisă la persoana întâi, într-un stil narativ-epistolar. Personajul central este Daria Silvestri Mircescu, condamnată pentru patru crime pe care nu le-a comis. Din închisoare, scrie o scrisoare fetiței sale, Miruna, în care îi povește viața ei și împrejurările prin care a ajuns să dețină un salon de masaj și să fie condamnată pe nedrept pentru crimă. Daria nu se așteaptă să mai iasă vie din închisoare, pentru că suferă de o boală care îi macină trupul încet, dar sigur. Dar, prin scrisoarea-confesiune pe care o scrie Mirunei, vrea să se asigure că fata ei o va judeca în baza faptelor reale atunci când va crește suficient pentru a avea discernământ, nu prin prisma ziarelor de scandal și a părerilor pline de prejudecată ale societății, chiar dacă ea nu va mai fi. Și, mai presus de orice, vrea să transmită fetiței ei de nici patru ani că mama a dorit-o, a iubit-o și o va iubi și de dincolo de mormânt.

Nu vă voi povesti detaliile, pentru că nu vreau să vă stric surprizele care vă așteaptă pe parcursul lecturii. Dar vă asigur că veți avea, ca și mine, surprize, iar firul poveștii vă va ațâța curiozitatea până la final. Intriga se relevă cititorului filă cu filă, adăugând mereu câte un element nou tocmai când aveai senzația că ai ghicit cine este criminalul sau care va fi deznodământul. Din acest punct de vedere, cartea seamănă foarte mult cu un roman polițist, dar, pentru că autorul a ales să îl scrie din perspectiva unei mame despărțite de fiica sa prin gratiile unei închisori, narațiunea capătă deseori accente dramatice sau patetice de-a dreptul, ceea ce știrbește oarecum din claritatea poveștii.

Personajul principal, naratorul, se comportă de altfel exact cum ne-am aștepta să se comporte o mamă disperată în situația Dariei Silvestri Mircescu – are momente de panică, de reverie, de nostalgie, de disperare, de resemnare, de retorică filosofică și de introspecție. Toate acestea dau romanului un aer autentic, de confesiune, însă lovitura de grație (sau sclipirea de geniu din carte) este apariția autorului ca personaj – amantul Dariei. Până în acest punct, citeam mai mult din automatism, vag interesată de dedesubturile saloanelor de masaj erotic din București, pe care le descrie ca și cum ar fi deținut el însuși unul la un moment dat, vag interesată de cine ar putea fi autorul crimelor (deja începeam să o bănuiesc pe Daria însăși că are ceva de ascuns), dar, până să fie menționat numele lui Cornel George Popa ca personaj în carte (și încă unul extrem de important în viața Dariei și a fiicei sale, Miruna), nu întrezăream nimic fantastic la orizont, care să îmi dea peste cap teoriile și intuiția de cititor versat.

Acest element unic, însă, are darul de a transforma dintr-o carte potențial mediocră, într-o carte foarte bună. Brusc, cititorul este debusolat, se întreabă dacă Daria Silvestri Mircescu și cazul ei au existat cu adevărat în istoria recentă a Bucureștiului, are tendința să caute știri legate de crimele din perioada respectivă în arhive de ziare, începe să îl bănuiască pe C.G. Popa de motive ascunse pentru a scrie această carte (poate pentru a reabilita bunul nume al fostei sale amante?, poate pentru a mărturisi el însuși ceva legat de crime?).

Misterul nu face decât să se adâncească la finalul romanului, unde epilogul este semnat de Cornel George Popa care mărturisește că nu a scris el cartea, ci că i-a fost înmânată de fiica lui în prezeța unei avocate, și că singura lui contribuție a fost editarea textului – ceea ce ar explica apariția unei cărți scrise la persoana întâi de o femeie sub numele unui autor bărbat, desigur. Totul devine atât de delicios de confuz, iar realitatea se împletește atât de bine cu ficțiunea, încât, când închizi cartea după ultima pagină citită închizi ochii și încerci să derulezi în minte filmul evenimentelor și să decizi dacă ai citit o operă de ficțiune sau testamentul real al unei mame.

Se pare că avea dreptate Alex. Ștefănescu în articolul său din România Literară: „romanele lui Cornel George Popa captivează şi provoacă emoţii puternice. Citindu-le ai senzaţia că faci o baie de viaţă.”

Cornel George Popa se află momentan pe lista scurtă a juriului Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi“ cu romanul Cei care mor și cei care vor muri. Aventurile unui bibliotecar, despre care veți putea citi pe SemneBune.ro săptămâna viitoare. Pe lista scurtă se mai află și autorii: George Bălăiţă, Radu Cosaşu, Radu Niciporuc și Cătălin Pavel.

Titlu: Salonul de masaj
Autor: Cornel George Popa
Editura: ALLFA
Colecție: , Lista lui Alex. Ștefănescu
Aparitie: 2014
Număr pagini: 224
ISBN: 978-973-724-776-6
Preț aproximativ: 19 lei print, 13 lei e-book

Sursa foto aici  și din arhiva personală a lui Cornel George Popa

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Andreea Tănase
Redactor-editor SB

Premiată la ediția a IV-a (2013) a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie” (IDC), secțiunea Proză scurtă, a câștigat şi Premiul Revistei SemneBune la Atelierul IDC din acelaşi an. Din 2014 împarte lauri în calitate de jure-junior la IDC. Călătoreşte excesiv, citește cu pasiune, scrie proză scurtă când are timp și își divinizează cele două pisici Sphynx.

Număr articole publicate : 291