Nic Pizzolatto – Galveston

Publicat la editura Paladin, romanul Galveston mi se pare cel mai bun noir pe care l-am citit anul ăsta. Toate ca toate, dar e scris de fantasticul producător , „tăticul” serialului True Detective, transmis de pe tot mapamondul. Fiind mare fană a serialului (mai ales a primului sezon, căci al doilea mi s-a părut puțin dat de gard, Colin Farrell nu prea-și avea locul acolo), mi-am zis că n-are cum să nu-mi placă romanul. Și așa a fost, este cel mai bun polițist citit anul ăsta, cu riscul de a mă repeta.

Ideea romanului mi se pare una genială: un recuperator și fost pușcăriaș cu geacă de piele și cizme de biker, Roy Cady,  află că are cancer la plămâni. Dintr-o dată, întreg universul îi e dat peste cap și n-are nicio idee unde îl va duce viața. Aproape că e ucis de propriul său șef, un interlop cu ștaif, dar scapă și salvează o prostituată aflată la momentul nepotrivit în acea răfuială armată. Cele două personaje, Roy și Rachel „Rocky” fug spre , Texas, departe de poliție și de interlopii care sunt pe urmele lor. Nu de multe ori, Roy conștientizează că boala îl macină puțin câte puțin și singurul său scop de care se agață e s-o protejeze pe Rocky. Acțiunea se petrece pe două planuri: trecut și prezent, iar Cady povestește totul la persoana întâi. Deși pare un tip insensibil și smuls din iadul singurătății, el se întoarce adesea în trecut, amintindu-și de marea sa dragoste, Loraine, de-acum căsătorită. O și vizitează, pentru ultima oară, dorind să vadă că ei îi merge mult mai bine decât lui și să i se confirme faptul că încă-l urăște. Respingerea ei îl determină să-i spună că are cancer, iar replicile sunt geniale:

Pe verandă, m-am întors către ea.

– Sunt pe moarte, i-am zis.

– Nu așa suntem toți?

Ușa s-a închis, trântindu-se.

 

Sigur, pe parcursul romanului, se petrec tot felul de încurcături, dar n-am de gând să dezvălui totul.

Un roman plin de acțiune, descrieri extrem de bine construite, personaje cu tendințe maniacale și acea atmosferă stranie cu care ne-a obișnuit serialul . Mă întreb cum ar arăta un sau un film după roman, probabil că ar da lovitura din nou. E foarte important ca un roman să te țină în priză și să te facă să nu mai ieși de acolo, iar romanul de debut al lui e unul care te bântuie chiar și după ce ai închis cartea. Romanul a fost tradus în peste 15 limbi.


Nicholas „Nic” Austin Pizzolatto (18 octombrie 1975) e un scenarist, producător și regizor american. E cunoscut pentru crearea serialului . S-a născut în New Orleans, Louisiana, într-o familie catolică extrem de săracă. A absolvit liceul catolic St. Louis în 1993 și a plecat de acasă la vârsta de 17 ani. S-a înscris la Universitatea Louisiana, la cursurile de arte vizuale. Licențiat în limba engleză și în filosofie, renunță la scris după ce mentorul său în ale ficțiunii și scrisului moare. Se mută în Austin, Texas, unde lucrează ca barman și ca scriitor tehnic timp de patru ani. Din 2003 începe să publice proză scurtă, printre care Ghost-birds, Between here and the yellow sea, 1987, the races, Haunted earth, Graves of light, iar la 35 de ani debutează cu romanul , apărut la editura Scribner din New York, în 2010.


Titlu: Galveston

Editura: Paladin

Traducere: Laura Ciobanu

An apariție: 2017

Colecția: Paladin Black Pocket

Pagini: 264

surse foto: 1, 2

 

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Ruxandra A.
Redactor - editor SB

A absolvit Facultatea de Litere din București. E pozar amator și scrie fie poezie, fie proză. N-a publicat nimic deocamdată. Muzica rock e a doua lume în care se refugiază. Prima o reprezintă cărțile.

Număr articole publicate : 156