„Mâţa Vinerii” de Doina Ruști

Editura Polirom a publicat în această săptămînă un nou roman semnat de Doina Ruști, una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane: Mâța Vinerii, colecția „Fiction Ltd.”, volum disponibil și în format digital.

Te-ai gândit că elementele de bază ale poveștii Manuscrisul fanariot, în care se regăsesc licențe dramatice (chiar și în detalii periferice), pot deveni un docudrama (scenariu teatru, film)? Ai conceput „croiala” literară astfel încât, din carte, să se poată deriva și în alte produse culturale?

Doina Ruști: Orice scriitor își dorește ca poveștile lui să ajungă film. Dar drumul spre peliculă e greu și cu bani mulți, atât de mulți, încât o minte de scriitor, oricât de fantastă, nici măcar nu-și poate imagina. În cazul meu a fost invers: am scris un scenariu pentru un film documentar, apoi, în timpul lung al așteptării, am decantat fericirile acelei povești scriind romanul Manuscrisul fanariot.

Manuscrisul fanariot a deschis seria de ficţiunii istorice. Mâța Vinerii o continuă. Ce te-a convins să abordezi acest gen?

Doina Ruști: Pe primul loc se află dragostea mea constantă față de secolul al XVIII-lea. Dar fiecare roman este motivat diferit, în funcție de emoția dantelată a unui anotimp. Dintre multele zone ale culturii românești, medicina populară mi s-a părut întotdeauna un loc în care cresc reveriile și dorințele. Dacă te uiți peste vechile rețetare sau peste cărțile de vrăji, relizezi neputința unui popor care și-a pus toate speranțele în observația lui speculativă.

Cărturești Carusel va găzdui în data de 9 martie, joi, începînd cu ora 19.00, un eveniment dedicat cărții, un experiment de lectură cu autoarea și invitații săi: Marius Constantinescu, Ovidiu Șimonca și Hauxlographe (Bogdana Dima – saxofon, voce, Dan – electronice; Cristian Fierbințeanu – bass, voce).

De asemenea, autoarea va avea întîlniri cu cititorii în orașe precum Sibiu, Brașov, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați, Brăila, Iași, Suceava. Mai multe detalii, în curînd, pe www.polirom.ro.

București, 1798. Bucătăria ocultă a Bucureștiului într-un roman situat în continuarea Manuscrisului fanariot. Cărăbușii prăjiți, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosus sînt numai câteva dintre mixturile vrăjite care conduc firele unei narațiuni cu final amplu.

„Noua carte a Doinei Ruşti are toate datele unei poveşti captivante: foarte multă fantezie, un fir epic împletit cu mîna sigură a unui povestitor care ştie cum să te ademenească, o atmosferă atît de puternică, încît te urmăreşte multă vreme după ce ai închis cartea şi, nu în ultimul rînd, un subtext ce te trimite spre tainele Lumii şi ale Literaturii. Derulîndu-şi întîmplările – la limita dintre magic şi fantastic – în decorul unui Bucureşti pitoresc din preajma anului 1800 (luat ca pretext, de fapt, pentru o naraţiune ce transcende datele unui cadru istoric documentabil), Mâţa Vinerii trasează, ca prin vis, limitele unui univers ficţional în care se amestecă, în doze potrivite, ca în alambicul unui alchimist, substanţele înşelătoare ale realului şi acelea, atît de pregnante, ale unei irealităţi (sau suprarealităţi), ce irump în plin cotidian. Negustori, vrăjitori, spiritişti, bucătari de la Curtea Domnească, îndrăgostiţi, domnişoare cu ifose, ambasadori de pe diferite meleaguri, arnăuţi, funcţionari ai Înaltei Porţi, domni maziliţi şi domni proaspăt înscăunaţi, uneltitori de tot felul, revoluţionari, bonapartişti, scamatori şi trimişi ai lui Sator populează spaţiul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane ce conduc pînă departe, spre lumi abia bănuite.” (Bianca Burţa-Cernat)