James M. Cain – Poștașul sună întotdeauna de două ori

Am văzut cele două ecranizări ale romanului, cea regizată de Tay Garnett (1941) și cea regizată de Bob Rafelson (1981). Amândouă mi s-au părut excepționale, respectând linia narativă a cărții.

Romanul lui James M. Cain, Poștașul sună întotdeauna de două ori (1934) se încadrează în genul noir, având în vedere acțiunea: Frank Chambers, un pierde-vară, oprește într-o vară la un restaurant de la marginea drumului și o întâlnește pe Cora, o femeie superbă, a cărei viclenie va ieși la iveală mai târziu. Ea e căsătorită cu un grec mai în vârstă decât ea și începe să dezvolte o atracție sexuală inexplicabilă față de noul venit. Chambers devine angajatul lui Nick Papadakis și astfel se înfiripă relația extraconjugală a celor doi.

Deși pare un roman facil, pe care-l poți citi dacă vrei să faci o pauză de la ceva mai stufos, întâlnim o fină analiză psihologică a personajelor. Cora Papadakis mi se pare a fi mărul discordiei (știm asta din literatura universală, nu-i așa?) și o asasină indirectă care încă nu-și cunoscuse potențialul infracțional până când nu-l întâlnește pe Frank. Cei doi plănuiesc uciderea lui Papadakis, care devine a treia roată la căruță și un obstacol enervant care, în primă fază, refuză să moară când aceștia încearcă să-l electrocuteze în baie. A doua tentativă însă va reuși, amândoi plănuind un accident de mașină. Partea proastă e că poliția le-a ghicit planurile și ei sunt întorși unul împotriva celuilalt, relația lor se destramă pentru că nu mai au încredere unul în celălalt și încep să se acuze reciproc. Într-un final, dând șpagă, cei doi sunt scăpați de acuzații.

În roman nu există niciun poștaș care să sune de două ori și explicația e simplă: Cain discuta cu scenaristul Vincent Lawrence, care spunea că simte anxietate atunci când poștașul trebuie să vină să-i aducă ziarul și veștile proaste, sunând de două ori la sonerie. Cain s-a gândit să transforme această mică anecdotă în titlul romanului său, care se va potrivi în ceea ce privește condiția lui Frank.

E un roman intens și plin de suspans, nu permite cititorului să renunțe după primele pagini, acțiunea nu se lălăie în niciun fel și nici personajele nu sunt plictisitoare. Crima e ridicată la rang de anti-mântuire a dragostei, în sensul că Papadakis trebuie omorât ca Frank și Cora să-și desfășoare în liniște relația, iar în loc ca asta să se întâmple, cei doi se îndepărtează unul de celălalt.

James Mallahan Cain (1892-1977) a fost un autor și jurnalist american de origine irlandeză. Deși Cain s-a opus vehement acestei etichetări, el este de obicei asociat cu Școala Americană de  de ficțiune polițistă și este văzut ca fiind unul dintre creatorii acestui „”. Câteva dintre romanele sale polițiste au stat la baza scenariilor unor filme de mare succes. A scris 23 de romane noir.

Titlu: Poștașul sună întotdeauna de două ori

Autor: James M. Cain

Traducere: Gabriel Tudorie

Editura: Paladin

Colecția: Paladin Black Pocket

Apariție: 2016

Nr. pagini: 152

Comandă-l de aici.

sursa foto 1, 2

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Ruxandra A.
Redactor - editor SB

A absolvit Facultatea de Litere din București. E pozar amator și scrie fie poezie, fie proză. N-a publicat nimic deocamdată. Muzica rock e a doua lume în care se refugiază. Prima o reprezintă cărțile.

Număr articole publicate : 156