Cronica vieții lui Bob Dylan scrisă de el însuși

ScreenHunter_112 May. 06 15.36Când eram mică-mică, taică-meu era mare fan Queen, ABBA, Rolling Stones, Pearl Jam etc., însă avea o pasiune mistuitoare pentru (pe care-l alterna, din când în când, pe viniluri, cu alt domn genial, Chris Rea). Nu pricepeam nimic pe vremea aia și nici n-aveam răbdare la 6 ani să stau lângă pick-up cu ochii în gol, preferam să ies la fotbal cu băieții din cartier. Mai târziu însă,  m-am liniștit după o adolescență zbuciumată și plină de metale grele și am ascultat toată discografia lui Dylan. Omul a fost, este și va fi un monstru sacru al -rock-ului american.

Pentru cei care nu știu, numele adevărat al lui este Robert Allen Zimmerman (24 mai 1941, Duluth, Minnesota). A ales cel de-al doilea nume de scenă fiind fascinat de poetul englez Dylan Thomas. În Cronica vieții mele, primul volum, artistul povestește cum a crescut în Minnesota și cum a ajuns să cânte în cafenele și pub-uri de la periferie, ca apoi să ajungă pe marile scene ale lumii. În 1960 renunță la facultate, iar un an mai târziu încearcă marea cu degetul: ajunge în New York fără bani și pe drumuri. New York reprezenta fabrica de vedete a Americii, tărâmul tuturor posibilităților. Dacă ți se oferea șansa să semnezi cu o casă de discuri din New York, atunci erai cu siguranță un artist în devenire. A început să cânte în baruri mici, în cafenele, locuri în care oamenii săraci veneau să își înece amarul și problemele. A fost foarte prost plătit la început, iar Dylan știa că trebuie să cânte mai mult și să se facă vizibil dacă va trebui să rămână în marele oraș.  În 1962, semnează primul său contract cu celebra casă de discuri Columbia Records. Primul album intitulat Bob Dylan n-a avut succesul prevăzut, iar în 1963, Dylan scoate cel de-al doilea album The Freewheelin’ Bob Dylan cu care dă lovitura. Era ceva fresh și nou, nu era chiar country-ul ăla cântat de cowboy cu care toată lumea era obișnuită, iar asta îl face să devină cunoscut peste noapte. Cântecele lui vorbeau despre drepturile omului, despre moarte și război (Dylan s-a născut în timpul celui de-al doilea Război Mondial).

720x405-BobDylan_p038-039

Iubirile lui Bob Dylan

Dylan și Joan Baez
Dylan și Joan Baez

În 1963 o cunoaște pe Joan Baez, solistă și activistă a drepturilor omului. Cei doi au o relație timp de doi ani, timp în care ea i-a făcut publicitate lui Dylan.  Deși ea a fost prima muză a acestuia, el a preferat să nu vorbească despre faptul că fusese în umbra lui tot timpul și că îi deschisese drumul spre succes. Baez a suferit enorm din cauza faptului că el nu-i recunoscuse meritele și pentru că nu mai voia să continue relația. Baez l-a iubit pe Dylan toată viața și a scris despre el chiar și atunci când era căsătorită cu altcineva și avea un copil. Ea știa încă de pe atunci cine era Dylan și ce urma să devină.

Suze Rotolo și Bob Dylan, New York, 1961.
Suze Rotolo și Bob Dylan, New York, 1961.

Adevărata muză a lui Dylan a fost însă Suze Rotolo, care apare pe coperta albumului Freewhelin.  Relația durează un an până când Suze pleacă să studieze în Perugia, Italia. Tot ea a fost cea care l-a introdus pe Dylan în literatura universală, îndemnându-l să citească despre Cézanne, Wassily Kandinsky, Bertolt Brecht,  Antonin Artaud, Paul Verlaine și Arthur Rimbaud. Dylan i-a trimis un volum cu poeme din Byron și o mulțime de scrisori sub forma unor versuri în care îi transmitea cât de tare îi simte lipsa. Relația avea să dureze și la distanță, dacă „bârfele” despre faptul că își făcuse harem, ca orice star în plină ascensiune, n-ar fi fost adevărate. Rotolo știa că ea nu fusese pentru Dylan decât o altă mică treaptă pe care acesta a urcat-o ca să atingă perfecțiunea. Rotolo s-a căsătorit în 1970 cu Enzo Bartoliocci și a născut un băiat. Viața a mers mai departe și pentru ea, și pentru Dylan, care urma să se căsătorească de două ori. Rotolo moare din cauza cancerului la plămâni, în 2011.

Dylan va avea șase copii din cele două căsătorii, dintre care unul va fi adoptat.

De-a lungul vieții, artistul a vândut mai mult de 100 de milioane de discuri în întreaga lume,  primind premii precm Golden Globe, 11 premii Grammy și a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame.

În Cronica vieții mele, Dylan spune povești despre o Americă zguduită de război și amenințată de comunism, despre frica de necunoscut și ceea ce New York avea să însemne pentru el, despre dorința de a compune versuri geniale și de a le transpune pe acorduri de chitara și de muzicuță. Este o carte fascinantă care pune în lumină o parte din viața lui Bob Dylan și trebuie să menționez că este scrisă cu mult suflet, lucru ce se simte. Eu i-am ascultat toată discografia, dar înainte de a citi cartea, am ascultat un album, care este și unul dintre preferatele mele: The times they’re a- changin’.

 

Recomand cu drag nu doar lui Bob Dylan, ci și primul volum din Cronica vieții mele.

 

Autor: Bob Dylan

Ttitlu: Cronica vieții mele

Editura: Humanitas fiction

Traducere: Dan Silviu Boerescu

An apariție: 2015

Pagini: 284

surse foto: 1, 2, 3, 4, 5

surse text: 1, 2

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Ruxandra A.

Ruxandra A.
A absolvit Facultatea de Litere din București. Este masterandă la Universitatea Transilvania din Brașov, tot la Litere. Fotografiază și scrie pentru sine. Ascultă tot ceea ce-i pune spiritul în mișcare: post-rock, metalcore, progressive, doom-metal, psychedelic rock.