Celestin Cheran – Memoriile Domnului Roșu

coperta-memoriile-domnului-rosu-392x652

Memoriile Domnului Roșu este cartea câștigătoare a concursului de debut organizat de în 2014 și face parte din colecția a editurii. Această colecție se axează pe cărți care ies din sfera prozei realiste și se afundă în fantastic, fantasy, bizar sau straniu. Volumul acesta se încadrează bine în această colecție, chiar după ce citești prima din cele douăzeci de proze scurte ale acestui volum de 150 de pagini, îți dai seama că ai intrat într-o lume a straniului, a bizarului, a întâmplării care depășește limitele realității așa cum o știm. Volumul reunește douăzeci de proze scurte care se pot înscrie în stilul fantastic soft. Autorul pornește de la fapte reale, de la mici evenimente banale și, în stilul deja consacrat al acestui tip de literatură (de la Poe la Lovecraft, de la Ray Bradbury la Haruki Murakami sau de la Felix Aderca la A.R. Deleanu) trece insesizabil într-o zonă care nu mai are legătură decât tangențial cu realitatea și ne găsim într-un teritoriu al posibilităților.

(pe care îl știam ca autor al unor frumoase povești în șase cuvinte) scrie de fapt despre  frică, despre alienare, despre ratare, bătrânețe, despre sentimentul de gol pe care îl are omul atunci când își dă seama că lumea pe care a gândit-o când își făcea planuri de viitor nu este și cea în care se regăsește într-un moment sau altul al vieții. Imposibilitatea de a te adapta la realitate naște psihoze și nu de puține ori o realitate imaginată poate fi mai ușor de acceptat decât ceea ce îți oferă viața. Cele mai multe povestiri ale cărții se folosesc de fantastic pentru a sublinia și mai mult o astfel de angoasă (Omul cu chip de ceață, Pe gaura cheii, Un salt din zgârie-nori, Un cap plin de șerpi – care reia mitul  Gorgonei, dar personajul este un adolescent- Neica Nimeni, Alb Negru și pe mut sau Într-un punct mort). Un tânăr ce se întâlnește cu cel ce va deveni în viitor, un bătrân însingurat ce își spionează vecinii și colecționează lucrurile pe care aceștia le pierd pe hol, o sinucidere cu încetinitorul, un tânăr care se simte ratat și fără nici un rost devine paranoic, un alt tânăr își pierde abilitatea de a vedea în culori și de a auzi: acestea sunt o parte din subiectele povestirilor și autorul încearcă, și uneori reușește, să inducă cititorului o senzație de anxietate, de tristețe profundă. Finalurile povestirilor sunt punctele forte, fiindcă autorul ori ne lasă suspendați în nesiguranță, alegând să nu dezvăluie prea multe, ori, din contră, nu mai lasă loc de nicio altă posibilitate, de unde și senzația de anxietate pe care mi-au dat-o unele povestiri.

Alte proze ale volumului reiau teme deja uzate ale literaturii fantastice, dar autorul oferă perspective noi: în Magnetism îl regăsim pe profesorul nebun care face experimente pe sine însuși, în Imaginarium și în Hoțul de vise regăsim tema dublului și mitul demonului care fură visele. Hoțul de vise este una din prozele cele mai puternice ale volumului, atât prin povestea originală, cât și prin stil. Chiar dacă finalul este lesne de ghicit, felul în care autorul a construit suspansul denotă un simț al perspectivei pe care mă bucur să îl găsesc la un debutant. Din nefericire, nu în toate prozele volumului excelează, uneori pare că nu știe prea bine ce vrea să facă, își caută stilul, aglomerează prea multe evenimente într-o proză sau se grăbește.

Un înger de băiat este un basm modern care mie mi-a părut a fi de fapt o povestire pe repede-înainte a unei narațiuni ce putea foarte bine să fie o proză de mari dimensiuni, o nuvelă sau chiar un roman scurt. Am avut senzația că urmăresc un film cu forward sau, mai rău, că cineva îmi povestește un roman sau un film și uită de atmosferă, de detalii sau de orice altceva și se concentrează pe momentele principale. Povestea m-a captivat și personajul putea să fie amplu dezvoltat, însă în varianta acesta super restrânsă și compactă nu reușește să pară decât schița unei proze extinse.

O fotografie din Rai este, bănuiesc, răspunsul pe care îl dă unei întebări care a fost și tema unui concurs literar acum câțiva ani: Cine sunt tineriicelestin-cheran din fotografia lui Bresson? Proza acesta mi s-a părut foarte inspirată și construită cu multă migală și talent. Este povestirea care se apropie cel mai mult de rigorile pe care le presupune genul prozei scurte: capturarea unui moment din timp într-o narațiune de mici dimensiuni, prin mijloace cât mai eficiente. Poate și pentru că a avut drept inspirație o fotografie, Celestin Cheran a știut să își dozeze bine cuvintele. Proza scurtă chiar este un test pe care fiecare prozator ar trebui să-l treacă. Chiar dacă multe din povestioarele lui Cheran sunt scurte ca dimensiuni, atrăgătoare ca subiect și antrenante ca lectură, nu sunt chiar proze scurte, ci aglomerări de evenimente pe un spațiu narativ restrâns.

Johnny Fantomă, Mușuroiul de furnici, O noapte la Grădina Zoologică, Jucătorii de snooker sau Scările rulante sunt exemple de proze bine construite, aerisite și pe care le-am recitit cu plăcere imediat. Omul evoluează și 45 grade Celsius sunt exerciții de imaginație consistente, dar neînchegate cum trebuie. , proza care dă și numele acestui volum, este și cea mai bine construită. Tânărul jurnalist care merge să îi un interviu celui care își zice Domnul Roșu este un personaj cu care am empatizat, iar imposibilitatea lui de a se mai sustrage, oricât s-ar chinui, unui destin deja hotărât, este o metaforă excelentă a unei lumi în derivă. În plus, descrierile sunt cât se poate de sugestive și însăși figura acestui Domn Roșu, pe care am atribuit-o unui  personaj care a străbătut veacurile și timpurile, este una atrăgătoare și seducătoare.

Dacă unele din povestiri sunt grăbite și autorul pare să nu găsească cele mai potrivite cuvinte, , precum și Hoțul de vise, O fotografie din Rai sau Pe gaura cheii (dar nu numai) sunt texte închegate cum trebuie, texte puternice și care dau măsura talentului tânărului autor. Volumul Memoriile Domnului Roșu este unul inegal, cu proze foarte bune, cu altele care ar fi putut fi mai bune, dar luat ca un tot senzația este că autorul a dat o carte onorabilă, care se citește ușor și sunt sigur că orice cititor, chiar și cel mai pretențios, tot va găsi măcar o proză care să îi placă.

Titlu: Memoriile Domnului Roșu
Autor: Celestin Cheran
Editura:
An apariție: 2015
Preț: 22.95 lei

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Ion-Valentin Ceaușescu
Co-fondator SB, Redactor-editor

Absolvent al Facultății de Litere (secția LUC) și al masterului TL-LC (2014), ambele la Universitatea București, este redactor-editor SB. Coordonator „Scrie-ți Povestea în Iași” (happening interactiv, în cadrul FILIT Iași). În 2015 debutează cu volumul de versuri „La o țigară cu umbrele” (Ed. Karth). Valentin este pasionat de rock, fotografie și poezie.

Număr articole publicate : 229