Absenţe cu potenţial

Merg mai departe (, 2012) este un titlu optimist sau încăpăţânat-disperat, după cum doriţi.

teo cabelŞi totuşi, nu e chiar după voie, căci cine penetrează dincolo de primele pagini descoperă un Teo Cabel conştient de , dar şi sedus, învins de sirenele metaforice:

„Poezia mea străină îmi e,

Sare la mine din gura altuia”

(Străină)

Cel mai poet este când dă sonorul stilistic la minimum şi, în surdină, cartografiază solipsisme montate silogistic:

„Ies din casă,

Lumea este tăiată în felii

Sau doar pare aşa

Din spatele jaluzelei albastre?

Toate feliile cad

Ca o bibliotecă deranjată.

Ultimul cade cerul…

Cu revelaţia orizontului”

(Biblioteca deranjată)

Deşi grafica Nicoletei Răican este de un figurativism melancolic, însă exact, poetul nu-i ţine întotdeauna isonul; el are poftă de experiment:

„Trepte,

Trepte,

Trepte,

La stânga, hău

La dreapta, hău

În faţă,

Oglinzile

Se uită în mine.

Doar mişcarea mă salvează

De oglinzi”

(Scara)

Nu doar un bard oarecare este buzoianul .

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Felix Nicolau

Felix Nicolau
Prozator, critic literar, poet, eseist. Universitar. Scrie și citește. Scrie despre ce citește. Produce, moderează și prezintă evenimente culturale. Scrie rar pe SB.