Autorii români invitați la Târgul de la Frankfurt

În perioada 14-18 octombrie 2015, România participă la , cel mai important punct de întâlnire la nivel mondial dintre reprezentanţii industriei de carte şi profesioniştii din domeniul tehnologiei şi al industriilor creative derivate, precum cea a filmului şi a jocurilor.

romanian literature. no passport required

Daniel Bănulescu (n. 1960). Poet, prozator şi dramaturg. A primit numeroase premii, inclusiv Premiul European pentru Poezie al oraşului Münster (cîştigat alături de traducătorul Ernest Wichner), Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor. A fost tradus în numeroase limbi străine. Bibliografie selectivă: Poezie: Te voi iubi pân’ la sfârşitul patului, Balada lui Daniel Bănulescu, Daniel, al rugăciunii, Ce bine e să fii Daniel Bănulescu (antologie). “Clanul” său de romane „Am vazut, lucrând, degetul lui Dumnezeu” cuprinde romanele Te pup în fund, Conducător Iubit!, Diavolul vânează inima ta şi Cel mai bun roman al tuturor timpurilor.

Jan Cornelius (n. 1950) trăieşte din 1977 la Düsseldorf. A făcut studii de franceză, engleză şi spaniolă, la Universităţile din Timişoara, Düsseldorf şi Stirling (Marea Britanie). Este scriitor de limbă germană, jurnalist (la reviste din spaţiul german, dar şi la posturi de radio naţionale germane şi elveţiene – WDR, BR, DRS), traducător de literatură din română şi franceză în germană. Bibliografie selectivă: Narrenstück oder Das Wundern des Dolmetschers beim Betrachten der Welt, roman, Horlemann, 2013, Jedes Gnu hat ein Tattoo Moderne Kindergedichte, Horlemann, 2013.

Alexandru Ecovoiu (n. 1943) a debutat în anii ’80, iar în atenția publicului și a criticii literare a intrat cu adevărat în 1995, odată cu apariția romanului Saludos (Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, 1996; nominalizat la Premiul „LiterArt – XXI”, SUA, 1997; Premiul revistei “Observator”, Munchen, 1998, tradus în germană, franceză, spaniolă şi sârbă.). A publicat, de asemenea, romanele Stațiunea (Premiul Academiei Romane), Cei copii-Mozart (2001),  Sigma (2002, Premiul Asociației Scriitorilor din București), Ordinea (2005) şi După Sodoma (2012; Premiul „Cartea anului” acordat de Filiala București a Uniunii Scriitorilor din România; Premiul „Cel mai bun scriitor al anului 2012”, acordat de Clubul de Proză, Uniunea Scriitorilor din România).

(n. 1954) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutul său cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” din 1985 a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii, precum şi publicist-comentator la mai multe reviste şi ziare. În 2009, povestirea Caravana cinematografică a fost ecranizată de regizorul Titus Muntean. Povestirile sale au fost traduse în rusă, în franceză, germană, engleză, poloneză, maghiară, rusă şi vietnameză. Bibliografie selectivă: Lumea ca literatură. Amintiri, Polirom, 2014, Un om din Est, roman, Editura Tracus Arte, 2010, Planeta mediocrilor, roman, ediţia a 3-a, , 2008, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, roman, ediţia a 3-a, , 2007, Trenul de noapte, povestiri, Editura Cartea Românească, 1989.

Bogdan Hrib s-a născut în 1966 la Bucureşti. Deşi a absolvit Facultatea de Construcţii Civile, nu a lucrat niciodata ca inginer. Fotograf şi jurnalist, a publicat reportaje, interviuri şi recenzii de carte în presa românească. A fondat Editura Tritonic în 1993. A fost vicepreşedinte al Romanian Crime Writers Club. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociatiei Profesioniştilor în Relaţii Publice şi cadru didactic asociat la Facultatea de Management din SNSPA. De asemenea, este coordonator de proiect pentru Mystery & Thriller Festival. Cele mai recente apariţii editoriale: Romanul „Ucideţi generalul” (în engleză, „Kill the General”, 2011), Profusion Publishers, romanul „Ultima fotografie” (2012, Cartea Românească), „Terapie pentru crimă”, în coautorat cu Kiki Vasilescu (2014). „Filiera grească” (ediţie românească: 2006) a fost publicat de editura canadiană Mosaic Press în 2015.

Nora Iuga (n. 1931), poetă, prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. În septembrie 2015 i s‑a acordat, la propunerea președintelui Germaniei, Joachim Gauck, ordinul Crucea de Merit în rang de cavaler pentru promovarea culturii germane în lume. A beneficiat de cea mai mare bursă DAAD, oferită de statul german unui scriitor străin. Cele mai recente volume de poezie: Dactilografa de noapte (1996; Premiul USR), Autobuzul cu cocoșați (2002), Câinele ud e o salcie (Cartea Românească, 2013). Cele mai recente volume de proză: Berlinul meu e un monolog (Cartea Românească, 2010), Harald și luna verde (Polirom, 2014). Opera ei este tradusă în germană, spaniolă, italiană, franceză, slovenă, bulgară. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass (Premiul USR), Aglaja Veteranyi, Paul Celan. A primit premiul Opera Omnia al revistei „Observator cultural” – 2015 şi a fost nominalizată la Premiul Naţional pentru Literatură (pentru întreaga activitate) de Uniunea Scriitorilor din România (2015).

Florin Lăzărescu (n. 1974) este coscenarist al filmului Aferim!, ecranizat în regia lui Radu Jude şi câştigator al Premiului “Ursul de Argint” pentru cea mai buna regie la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, ediţia 2015. Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi (1998). A publicat la Editura Polirom volumul de proză scurtă Întâmplări şi personaje (2015), romanele Amorţire (2013), Trimisul nostru special (2005, 2014; unul dintre romanele câştigatoare ale Marilor Premii pentru Literatura Est-Europeană, Frankfurt, 2006), Lampa cu căciulă (povestiri, 2009). Cărţile sale sunt traduse în franceză, germană, spaniolă, italiană, slovenă, maghiară, croată, chineză. Este, de asemenea, coscenarist al filmului Lampa cu caciulă (2006, în regia lui Radu Jude, câştigator a peste 50 de premii pentru cel mai bun scurtmetraj la festivaluri internaţionale de film, printre care Sundance, SUA), O umbră de nor (2014, în regia lui Radu Jude; premiera la Cannes, în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs).

 (n. 1940), membră a Academiei Române. Este licenţiată în filozofie a Universităţii din Bucuresti şi doctor în filozofie cu teza „Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka)”. A fost redactor la Televiziunea Română, la Studioul Cinematografic Animafilm şi la revistele “Argeş” şi “Viaţa Românească”. După 1990, a fost redactor-şef adjunct la “Viaţa Românească”. A publicat cincisprezece volume de poezie şi antologii, pentru care a primit cele mai importante premii literare româneşti. Dintre volumele de poezie: Pasărea tăiată, 1967; Către Ieronim, 1970; Inima reginei, 1971; Crini pentru domnişoara mireasă, 1973. Cele mai recente volume de eseu şi publicistică: Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Polirom, 2003; Exerciții de supraviețuire, Polirom, 2010.

Lucia Verona (n. 1949) este o prozatoare și autoare contemporană de opere dramatice. Absolventă a Conservatorului de muzică din București în 1972, a debutat în literatură în 1974. A lucrat în presa scrisă, a fost realizator la Televiziunea Română. Volumul de teatru „Călătoarea și Shakespeare”, apărut în 2005, a fost distins cu premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor București. Piesa „Secretul atomic”, tradusă în limba engleză, a figurat în programul festivalului „The World’s Best Women Playwrights And Their New Plays” care a avut loc la Chicago în iunie 2007. Romanele sale polițiste publicate în ultimii ani la Tritonic sunt: „Crima de la Jubileu”, „Crime la festival”, volumul de povestiri „Moartea zboară cu low-cost”. Primul roman al seriei a fost tradus in engleză cu titlul „The Murder at the Jubilee”, în 2014.

Ernest Wichner (n. 1952). Scriitor, traducător, critic literar şi editor. Între 1973 şi 1974 a studiat germanistica la Timişoara. Şi-a întrerupt studiile în 1975, când a emigrat în RFG. Este directorul Literaturhaus (Casa Literaturii) din Berlin din anul 2003. A tradus în germană numeroşi autori români, între care Ana Blandiana, Daniel Bănulescu, Max Blecher, Mircea Cărtarescu, Nora Iuga, Ion Mureşan, Norman Manea, Gellu Naum, Varujan Vosganian. A publicat poezie, proză şi eseistică, a editat şi coordonat numeroase antologii. Dintre ultimele sale volume publicate amintim Neuschnee und Ovomaltine, Hochroth, Berlin, 2010, bin ganz wie aufgesperrt, Wunderhorn, Heidelberg, 2010, La început a fost dialogul. Grupul de Acțiune Banat și prietenii (realizat împreună cu Corina Bernic), Polirom, 2013.

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Semnu' Bun

Avatar
Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.