Who wants to live forever? Viața prin ochii lui Milan Kundera

Acest articol a fost publicat de Semn Bun pe 31.03.2014 în rubrica Recomandare de lectură și are asociate următoarele etichete: .

milan_kundera1

Ce îți vine prima dată în minte atunci când citești cuvântul „Nemurire”? Te intrigă, ți se pare surprinzător sau mai degrabă plictisitor și greu? La prima vedere, titlul romanului te duce cu gândul la meditații filosofice, însă, pe măsură ce îl parcurgi, rămâi surprins de lejeritatea cu care Kundera îmbină realitatea cu filosofia și creează o atmosferă extrem de reală și vivace. Prin perspectiva lui sceptică, el reușește să captiveze chiar și cititorii saturați de cărți despre filosofii de viață și de titluri precum „de ce lucrurile sunt așa și nu altfel” sau „cum să…?”, datorită stilului adaptat –  modern, pe alocuri introspectiv – pe principul a spune multe în puține cuvinte.

De-a lungul celor șapte părți ale cărții, Kundera poartă cititorul prin viețile mai multor personaje într-o continuă luptă de a-și găsi scopul, privind nemurirea din perspective diferite, în funcție de dorințele și interesele fiecăruia. Există o parte în care autorul creează un dialog între Goethe și Hemmingway care se întâlnesc, în rai, după moarte. Imaginația lui Kundera în plină desfășurare, într-o conversație despre nemurire pe care cititorul are impresia că o ascultă chiar în momentul în care cei doi discută, este un lucru cu adevărat deosebit.

‘What else did you expect, Ernest?’
‘I didn’t expect anything. I had hoped that after death I would at least be able to live in peace.’
‘You did everything you could to become immortal.’
‘Nonsense. I wrote books. That’s all.’
‘Yes, precisely!’ laughed Goethe.
‘I have no objection to my books being immortal. I wrote them in such a way that nobody could delete a single word. To resist every kind of adversity. But I myself, as a human being, as Ernest Hemingway, I don’t give a damn about immortality!’
‘I understand you very well, Ernest. But you should have been more careful while you were still alive. Now it’s too late.’

Această carte este ceea ce se numește a great masterpiece, nici mai mult, nici mai puțin, din care am învățat cât de imprevizibilă este viața (deși, trăind-o, nimic nu pare mai previzibil) și cum o alegere greșită conduce invariabil spre alta, sau cum o bucurie foarte mare nu e chiar atât de mare atunci când o privești din altă perspectivă. Această joacă a percepției și a punctelor de vedere este, fără îndoială, o strategie de „trezire” și un antrenament în arta de a fi atent la ceea ce se întâmplă în jur. Poveștile din „Nemurirea” sunt povești atât pentru minte, cât și pentru suflet, mici „bucăți” de înțelepciune prin care ies la iveală câteva dintre secretele foarte bine ascunse în natura umană.

nemurirea

Mai mult decât atât, chiar dacă dă impresia de prea mare profunzime pentru un cititor exasperat de realitatea iminentă pe care, trăind-o și resimțind-o într-un mod rutinier și obositor, nu mai simte nevoia să o descopere în cărți, „Nemurirea” nu este cartea peste care să îți permiți să o treci cu vederea, iar acest lucru poate fi dovedit foarte simplu. Kundera are talentul de a trezi o serie de revelații, abordând într-un mod comic chestiuni foarte serioase, ba chiar ajungi să fii conștient de lucruri pe care le trăiești zi de zi, dar pe care le ratezi, fiind prea prins în vârtejul de evenimente cotidiene. Autorul te provoacă să acorzi atenție propriei vieți, punându-te față-în-față cu o serie de paradoxuri, atât de bine conturate, încât nu poți decât să-i dai dreptate, mergând chiar până la stabilirea unei strategii de automotivare și a unui upgrade al propriei persoane.

Și, bineînțeles, surpriza acestei cărți, condamnată și ea la nemurire, este faptul că, așa cum spune însuși Kundera, nu se va putea face niciodată un film, fiind scrisă special în acest mod. Nemurirea lui și a operelor sale constă tocmai în lecțiile de viață și de autocunoaștere pe care le primim în majoritatea romanelor sale, a căror temă-nucleu este natura umană privită cu o fascinație critică, obiectivă, ușor ironică și empatică în același timp.

Milan Kundera, Nemurirea, Humanitas 2013, Seria de autor Milan Kundera

surse foto: http://conversacionesenlabiblioteca.files.wordpress.com/2012/01/milan_kundera1.jpg, http://tiranha.files.wordpress.com/2013/06/nemurirea.jpg

Abonează-te gratuit prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona și vei primi notificări doar când vor fi publicate articole noi.

Direcționează 20% din impozit

Donează dacă vrei să susții financiar educația culturală. Decide ce faci cu 20% din impozitul afacerii tale. Poți contribui la dezvoltarea revistei, ca aceasta să aibă mai multă consistență, coerență și consecvență în plan editorial. Îți mulțumim în avans! Revista digitală SemneBune este un proiect editorial al Asociației AdLittera și este online din 2010.

Autor articol: Semn Bun

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

2 thoughts on “Who wants to live forever? Viața prin ochii lui Milan Kundera

    Oana Alexandru

    (07.04.2014 - 10:49)

    Foarte buna postarea. Si eu consider ca „Nemurirea” este o capodopera. Ma bucur sa vad ca si altii apreciaza acest roman.

Comments are closed.