MondoLit s52

O carte despre Philip Roth, un interviu cu scriitorul american E.L. Doctorow, istoricul unor semne de punctuaţie, Simfonia no 7 a lui Shostakovich – subiect de roman şi povestea cărţii din spatele filmului Twelve Years a Slave – iată ştirile literare internaţionale de astăzi.

 

De pe spectator.co.uk reţinem astăzi recenzia volumului Roth Unbound, o carte despre cunoscutul scriitor american Philip Roth. Cărţile lui sunt cunoscute şi cititorilor români, traducerile lor fiind publicate la noi de Editura Polirom. Volumul amintit poate părea surprinzător pentru multă lume, cunoscută fiind aversiunea lui Roth pentru intruziunea în viaţa personală a unui scriitor. Numai că nu este vorba despre o biografie a lui, pentru că Roth Unbound prezintă o viziune critică asupra sa, una echilibrată, care se axează pe om, pe mitul din spatele lui şi pe munca sa. Autoarea cărţii, Claudia Roth Pierpont, care scrie pentru The New Yorker, îl cunoaşte de mult timp pe Roth, iar povestea pe care a scris-o se axează pe viaţa artistică a lui, pe cărţile pe care le-a scris. Mai multe detalii, cum spuneam, pe spectator.co.uk.

**

Despre un alt scriitor american cunoscut şi tradus la noi, E. L. Doctorow, mai exact, despre o nouă carte semnată de el, citim de pe site-ul npr.org, unde găsiţi şi un scurt interviu cu el. Este vorba despre romanul Andrew’s Brain, în care autorul face o incursiune în creierul unui bărbat care povesteşte cum încearcă să ţină pasul cu ceea ce se petrece în interiorul creierului său, cu amintirile care tropăie pe acolo. Ceva mai multe informaţii găsiţi în interviul amintit, în care scriitorul american explică inclusiv de ce a făcut această trecere surprinzătoare pentru unii de la romanele de ficţiune istorică, pentru care este cunoscut, la altceva. În România, romanele sau sunt publicate de Editura Leda şi amintim Ragtime, Billy Bathgate şi Cartea lui Daniel.

**

De când cu internetul, probabil că toţi ne-am obişnuit deja cu folosirea de noi semne de punctuaţie, mai mult sau mai puţin acceptate oficial, deocamdată. Totuşi, aflăm dintr-un articol foarte interesant de pe weeklystandard.com, unele semne grafice de care noi începem chiar să abuzăm şi despre care credem că au apărut odată cu era internetului, sunt, de fapt, mult mai vechi. De exemplu: @. Acest simbol a fost folosit pentru prima dată în… 1536, într-o scrisoare comercială trimisă de la Sevillia la Roma, scrisoare în care se vorbea despre o amforă pentru vin. Mai multe despre asta, pe weeklystandard.com, unde puteţi citi şi despre originile punctuaţiei moderne, care vine din vechea Grecie şi multe alte lucruri de care ne lovim zilnic şi despre care cei mai mulţi dintre noi probabil că nu ştim foarte multe.

**

Tot pe spectator.co.uk am găsit prezentarea unei cărţi cumva inedite, cu toate că subiectul a fost deja destul de mult exploatat în scrieri şi în filme: asediul Leningradului. De data aceasta, vorbim despre o carte – Leningrad: Siege and Symphony, de Brian Moynahan – care spune povestea Simfoniei no 7 a lui Shostakovich, a circumstanţelor în care a fost scrisă şi a vremurilor de atunci. Se pare că celebrul compozitor s-a aflat în Leningrad în primele săptămâni ale asediului şi acolo a şi început să scrie faimoasa simfonie. Totuşi, aşa cum spuneam, volumul amintit, despre care se vorbeşte pe larg pe spectator.co.uk nu este un tratat muzical, ci mult mai mult, iar această cronică este una care stârneşte interes.

**

Pentru că filmul Twelve Years a Slave rulează deja şi în cinematografele noastre, recomandăm articolul despre cartea care stă la baza filmului, articol ce poate fi citit pe theguardian.com. Veţi afla de acolo povestea detaliată a personajului din film, dar şi un mic istoric al literaturii axate pe această temă a sclaviei din America. Cartea  Twelve Years a Slave, scrisă de către cel care avea să devină erou de film, ajutat de un avocat alb, a avut un mare succes la vremea când a fost publicată pentru prima dată, în 1853,  şi când s-a vândut în 30.000 de exemplare. Peste ani, însă, cartea a căzut în anonimat, iar cei care mai apoi s-au documentat şi au scris despre sclavie au ignorat-o. De ce s-a întâmplat asta şi cum a fost ea redescoperită citiţi pe theguardian.com.

 

Aceasta a fost revista presei literare din lume, revenim mâine dimineaţă, cu noutăţi culturale româneşti.

 

banner-revista-presei-SPT

Lasă un semn

comentarii

Autor articol: Dorina Tătăran

Dorina Tătăran
Traducătoare de literatură la o casă importantă de editură din România, Dorina a fost premiată în 2012 la ediția a III-a a Concursului de debut literar „Incubatorul de condeie”, secțiunea Proză scurtă. Este o fidelă cititoare de „sud-americană”. Scrie proză scurtă dar se ferește să publice (încă). Iubește cafeaua și florile.