Luăm pauză, lăsăm deoparte ”iadul alb” la fel de ”surprinzător” în fiecare an și aruncăm o privire asupra informațiilor bune, cărților interesante și evenimentelor demne de reținut, pentru cititori pasionați, pofticioși și privitori de ocazie.
Revista SemneBune vă invită la un eveniment care a devenit tradiție pentru scriitori și pentru cititori curioși, Meniu a la Carte, despre care Arnoux Maz povesteşte: „Meniu a la Carte a devenit deja un loc important pe harta evenimentelor bucureștene de tip lectură publică. Cea de-a zecea ediţie – prima din acest an – s-a desfăşurat în Club Expirat, fiind moderată de criticul Felix Nicolau. Organizatorii (Eli Teoharie, Alexandra Derea şi Alexandra Mihalcea) au dedicat evenimentul din 23 ianuarie memoriei poetului Traian T. Coşovei. Astfel, fiecare dintre cei care au urcat pe scenă a recitat şi câte un poem aparținând scriitorului optzecist.” Evenimentul adună scriitori talentați și public dornic să lase deoparte cotidianul, preț de câteva ore, pentru a savura literatură de calitate.
Despre mersul literaturii, scriere creativă și debuturi literare puteți afla lucruri interesante din interviul acordat de scriitorul și criticul literar Marius Chivu publicației Revista de povestiri. ”Cititul nu cere timp, cititul necesită doar curiozitate şi plăcere. Cunosc avocaţi familişti care lucrează 10-12 ore pe zi, inclusiv weekendurile, şi care totuşi citesc cîteva cărţi de beletristică pe lună. Pentru că le place, pentru că au nevoie, pentru că ştiu că e important” povestește cu degajare scriitorul, oferind o perspectivă asupra modului în care un scriitor debutant învață să scrie un text bun: ”După ce înveţi cum trebuie citit şi gîndit un text (atenţia la detalii, la subtilităţile de limbaj, la construcţia textului, cititul printre rînduri pentru a înţelege ce se află în spatele fiecărei replici/acţiuni, urmărirea efectelor etc.), abia atunci înveţi şi cum se scrie un text bun.”
Nu trebuie să ratați un material interesant, într-o rubrică pe măsură, ”cuvinte nepotrivite”, pe dilemaveche.ro. În fiecare număr al publicației, Rodica Zafiu, profesor la Facultatea de Litere în cadrul Universității București, reface traseul unor cuvinte des utilizate în necunoștință de cauză, ori al unor delicioși și omniprezenți termeni de jargon și argou. Săptămâna aceasta, autoarea ne povestește despre etimologia cuvintelor ”pițipoancă” și ”papițoi”. Cu siguranță, mulți dintre noi s-au întrebat măcar o dată de unde vine cuvântul ”pițipoancă”. ”Cuvînt rezultat din contaminarea altor termeni şi din combinarea unor fragmente sonore cu semnificaţie peiorativă”, termenul este menționat iniţial, în 1974, în Dicționarul Limbii Române şi „apare adesea în pereche cu cocalar, dar e mult mai frecvent folosit. În jurnalismul umoristic se propun tipologii, se stabilesc specii şi subspecii – piţipoanca de mall, piţipoanca de profil, piţipoanca de la ţară.Se răspîndeşte tot mai mult şi forma abreviată piţi”. Cine spune că lingvistica nu e distractivă?
Hyperliteratura propune o experienţă neobişnuită de lectură, oferită de conceptul „wearable book” (în traducere literală, carte purtabilă), creat de Felix Heibeck, Alexis Hope şi Julie Legault, cercetători MIT. Despre acest produs inedit aflăm de pe site că ”are capacitatea de a ”simți” la ce pagină ești, ce se întâmplă cu personajul ăla, schimbând ambientul încăperii unde te afli în funcție de acele stări din carte. Ai și o vestă pe care o îmbraci, dotată cu aparate mici pentru stimularea pulsului, posibilitate de activare a tremurului, având comenzi pentru modificarea temperaturii și sunetului.” De asemenea, ”cercetătorii au ales drept ”cobai” pentru a-și testa ficțiunea senzorială, cartea SF The Girl Who Was Plugged in, de James Tiptree Jr, câștigătoare a Premiului Hugo. Motivul alegerii lor e evident: personajul trece prin extaz până la agonie.”
Discuțiile aprinse, speculațiile și comentariile înverșunate se pot calma pentru o vreme, deoarece Mediafax a anunțat că „Nymphomaniac 2” poate fi proiectat în cinematografele din România. Directorul General al Centrului Național al Cinematografiei, Mihai Kogălniceanu, a declarat pentru Mediafax: ”Atât timp cât voi fi director al Centrului Naţional al Cinematografiei, în România, nu va exista cenzură în privinţa filmelor ce vor fi difuzate în cinematografe”. Comisia de clasificarea a filmului a Centrului Naţional al Cinematografiei a revizionat, ieri după amiază, filmul „Nyphomaniac Vol. II”, regizat de danezul Lars von Trier, acordând acestuia clasificarea „I.M. – 18”, „filme interzise minorilor”, ceea ce înseamnă că lungmetrajul poate fi proiectat în cinematografele din România. În data de 28 ianuarie, Comisia de clasificare a filmelor a acordat lungmetrajului cu titlul original „Nymphomaniac Vol. II” clasificarea „Interzis minorilor şi proiecţiei cu public I.M.-18-XXX”.
Cu literatură, film controversat și etimologii interesante, sperăm că v-am stârnit pofta de a citi, vedea și experimenta lucruri interesante, nu înainte de a vă bea cafeaua de dimineață, cu Sport Total FM. SemneBune vă salută!
