Eu, tu… noi, divergenții

Poate că nu e un film de Oscar, nici unul de artă, nu are vreo semnatură celebră și nici o distribuție VIP, deși o recunoaștem printre protagoniști pe rafinata Kate Winslet (în rolul atotputernicei Jeanine). Dacă l-am judeca după încadrare (Adventure/ Romance/ Sci-Fi), am putea spune că este chiar un film lejer.

Totuși, e un film care merită văzut, merită din plin, fie și numai pentru idee și mesaj. Suntem într-o lume pe care o presupunem a fi din viitor, deși, dacă înlăturăm aparențele, nimic nu ne garantează că nu trăim deja în ea – o lume în care societatea este fracționată strict pe categorii, despărțite ferm și fără drept de contact între ele.

divergent-cinemagia

Am mai văzut asta în multe filme, e-adevărat, dar creatorii filmului DIVERGENT vin cu o propunere inedită – categorisirea oamenilor nu se face după statut social, financiar sau profesional, ci după virtuți! Aveam, așadar, fracțiunea Milostivilor, a Neînfricaților, a Erudiților etc. Fiecare om are, astfel, dreptul de a avea o singură trăsătură definitorie în conformitate cu care se poate manifesta, un singur mod de a fi care să fie considerat dezirabil și acceptat, atât de cei din categoria lui, cât și de elita conducătoare (fără de care, nu-i așa, nu se putea?!).

În această lume, în care ți se permite să fii doar într-un anumit fel și nicicum altfel, există, desigur, și intruși, inacceptabili și, de aceea, vânați cu înverșunare pentru a fi exterminați. Ei sunt divergenții, adică acele exemplare ale speciei umane care au păstrat în ființa lor trăsături contradictorii: ei pot fi milostivi, dar, uneori, și egoiști; curajoși, dar și speriați; erudiți, dar și naivi.

Surprinzător, nu? Seamănă cu mine, cu tine, cu noi…

Ei bine, așa ceva este nepermis și condamnabil, iar pedeapsa pentru acest semn profund de umanitate este moartea! Așa a decis elita conducătoare, iar motivația unei astfel de intransigențe este pertinentă și întemeiată – un divergent poate avea reacții total imprevizibile, surprinzătoare, pur subiective (adică umane) și, prin urmare, este incontrolabil; un divergent nu se aliniază docil pe linia trasată, ci poate avea gânduri, opțiuni și viziuni proprii, prin urmare reprezintă un pericol pentru orânduirea socială; un divergent nu răspunde standard la anumiți stimuli și, neputând fi încadrat ferm într-un șablon psihologic, nu poate fi manipulat și, deci, nu servește, fără crâcnire, interesele elitei conducătoare.

Oare numai mie mi se pare că nu suntem chiar într-un SF?

Oricum, pe lângă această idee, care formează background-ul filmului – și care poate fi considerată o prismă limpede prin care se vede, dintr-un alt unghi, sistemul, de orice fel și din orice timp – mai avem în DIVERGENT și un mesaj extrem de valoros. Acesta e purtat de protagonistă, o fată de-abia ieșită din adolescență, numită Beatrice “Tris” Prior (și întruchipată de tânăra actriță Shailene Woodley), care simte că ceva e în neregulă cu ea (ce cunoscut pare sentimentul ăsta!) și astfel, descoperă, spre propria-i uimire și panică inițială, că este divergentă. O adevărată nenorocire, privită în context!

Linia narativă și peripețiile prin care trece Tris, împreună cu misteriosul său prieten, Four (interpretat de chipeșul Theo James), vă las să le savurați singuri.

Un singur aspect îmi doresc să detaliez, pentru că acesta este, de fapt, motivul pentru care aș recomanda acest film: modul cum iese această fată, divergentă, din orice situație. Cum scapă? Cum se salvează? Cum reușește să învingă un sistem coercitiv și abuziv?

Acest caracter ne dă o cheie prețioasă, un posibil răspuns la o întrebare care chinuie multe minți și tulbură multe suflete – ce este realitatea? Această copilă reușește, chiar și în cele mai îngrozitoare situații în care sistemul o pune, să facă ceva remarcabil – se dedublează cumva, se distanțează de ea însăși și de situația în care se află și vorbește, liniștită, ca în oglindă, cu ea însăși… Cealaltă, ea – cea din oglindă, sinele său superior, conștiința ei sau oricum am numi acea entitate care ne locuiește, îi pune întrebările potrivite, în așa fel încât ea – cea din realitate poate ajunge la răspunsurile corecte.

Vedem, astfel, cum simpla conștientizare a dualității acestei realități poate face diferența între victorie și înfrângere, între fericire și tristețe, între succes și eșec, chiar între viață și moarte, uneori. Înțelegem că singurul lucru pe care trebuie să-l facem, chiar și în fața celui mai terifiant pericol, este să înțelegem dinăuntrul nostru că el, pericolul, nu e real, oricât de filosofică ar părea remarca asta. Totul e în mintea noastră, iar realitatea pe care noi o considerăm palpabilă și imuabilă nu e decât o interpretare personală a realului, interpretare viciată mereu și mereu de demonii noștri sau ai altora, de fricile și fantomele venite din penumbrele istoriei noastre personale sau colective. Descoperim că întotdeauna mai există o realitate dincolo de cea vizibilă, cel puțin una. Trebuie doar să alegem să trecem de aparență, de palpabil, de imediat și să avem încredere în vocea noastră interioară, în conștiința noastră, în umanitatea adânc ascunsă în noi, divergenții.

DIVERGENT este o poveste palpitantă, care te ține cu sufletul la gură, dar care vorbește, cu aceeași forță, despre iluzie și realitate. O pledoarie pentru unicitatea ființei umane, în care contradictoriul este chiar marca distinctivă a umanului, a umanității, care se dovedește, la urma urmei, indestructibilă.

Divergent-bookriot.com

Adrian Deliu, traducătorul primului volum „DIVERGENT” (Ed. Leda Books) își exprimă opinia despre carte: „Mi-a făcut plăcere s-o cunosc pe Veronica Roth și universul imaginat de ea în Divergent. N-aș vrea să trăim așa ceva, dar aș vrea ca acest roman să fie cunoscut de către cât mai mulți oameni. Pentru că merită să fie citită povestea.”

foto: Cinemagia.ro, Bookriot.com

.

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Colaborator SB

Absolventă a Academiei de Teatru și Film București și premiată la secțiunea proză scurtă în 2013 la Concursul de debut literar IDC, Dana scrie despre film, pe care-l consideră, asemeni cărții, un prieten pe viață: „În această rubrică nu fac critică de film, ci doar vă vorbesc despre câțiva dintre prietenii mei”. Dana e pasionată de astrologie, artă și călătorii.

Număr articole publicate : 16

Comentarii

  1. Ada Pavel spune:

    Hei, aș vrea să te întreb ceva. Ai citit și cărțile înainte să vezi filmul?