(D.d.S) Florina Ilis: – 4: „Un glorios algoritm de realitate”  

Oamenii pot primi calități diferite în contexte sociale bine determinate și totul merge perfect în societatea noastră tocmai datorită faptului că fiecare își asumă rolul cu care la un moment oarecare tu ești recunoscut de ceilalți, cei ce refuză să facă asta și să creadă că sunt altcineva decât ceea ce crede toată lumea că sunt ajung în clinica de psihiatrie(p. 30)

chemarea-lui-matei-dfcfChemarea lui Matei (ediția a doua, Cartea Românească, 2008) titlu preluat dintr-o pictură de Caravaggio, Chemarea Sfântului Matei, pe care autoarea îl pomenește abia înspre sfârșitul romanului, face parte dintr-o trilogie, alături de Coborârea de pe cruce și Cruciada copiilor, fără ca romanele să aibă neapărat legătură unul cu celălalt, doar câteva personaje traversează dintr-un roman în altul, cam cum se întâmpla la Balzac, iar acțiunea diferă, cu toate că se leagă printr-un fir comun care trece prin toate cele trei opere și, după cum spune autoarea într-un interviu prezent la finalul romanului Coborârea de pe cruce, fiecare carte reprezintă ceva: unul este romanul eului, altul al lumii, iar celălalt al creatorului. Normal ar fi fost să le citesc cronologic, dacă ar fi fost o trilogie de sorginte clasică, însă eu am hotărât să le citesc în ordinea care mi se pare mie că le-aș înțelege mai bine: Chemarea lui Matei, apoi Cruciada copiilor și de abia la sfârșit Coborârea de pe cruce. Pornesc de la eu, spre a trece prin lume și mai apoi ajung la creație. Oricum, toate romanele ei sunt deconstruiri ale lumii prin prisma unei alienări tehnologice, sociale sau artistice, dar în fiecare dintre ele feminitatea se întâlnește cu masculinitatea, fără ca vreun gen să primeze, ci doar relaționează așa cum se întâmplă de la începutul lumii și, cel mai important, privirea sfredelitoare a autoarei trece prin valul Mayei, ori realitatea virtuală ori conceptul de realitate convențional acceptat, și se oprește asupra aspectelor vieții, cu concentrare pe detaliile care ajută la închegarea ficțiunii.

Chemarea lui Matei este romanul eului, un eu destructurat, care reconstituie o personalitate masculină în raport cu femeile din viața acestuia. Romanul, a cărui acțiune e plasată în Cluj, are în centru figura unui programator, Matei, destul de banal și de autist la începutul cărții, care lucrează la Institutul de Informatică și își petrece tot timpul lucrând la diverse programe și stând pe chat cu o femeie virtuală din America, ce are nickname-ul Angel, despre care nu aflăm aproape nimic, cu toate că apare periodic în roman, cu care întreține o relație de iubire virtuală, dar fiecare e la fel de singur:

lumii reale i se substituie o altă lume, lumea virtuală, un univers făcut din singurătăți care nu se întâlnesc cu adevărat niciodată și care, de fapt, nu comunică decât superficial și la suprafață. (p.50).

Începutul romanului ni-l prezintă pe Matei trist, frustrat, cu gândul la fosta lui iubită, Corina, care l-a părăsit în urmă cu trei ani pentru altcineva, în plus, până și șeful, care câștigă oflorina ilis grămadă de bani de pe urma lui, pare să-i minimalizeze munca. Matei locuiește în chirie singur, are un singur prieten, pe Șerban, cu care ia masa în fiecare zi, servind aceeași pizza și cafea fără zahăr, cam tot timpul și-l petrece singur. Șerban este opusul său: însurat, cu doi copii, jurnalist de succes, comunicativ, activ în societate, de parcă autoarea ar fi vrut și mai mult să ne arate cât de alienat este Matei. Pasionat în mod extrem de lumea virtuală, Matei ni se prezintă rupt de realitate, mintea sa funcționează tot după un program bine stabilit, el gândește tot în coduri, o colegă de-a sa chiar spune:

așa lucrează Matei cu calculatorul, parcă ar face (p.45).

Momentul declanșator al acțiunii, momentul care îi schimbă viața, este o cerere pe care o face șeful său: aceea de a merge până la Muzeul de Artă Cluj pentru a rezolva o problemă de internet. Ajuns acolo, fără voia lui, dintr-o obligație, Matei o cunoaște pe: „Ana și Maria, spune-mi pe nume!”, o femeie măritată, total atehnologică, dar o profesoară de succes și o curantă a Muzeului care își știe bine meseria. Alături de ea informaticianul începe să se trezească la viață și astfel are parte de o primă chemare. Chemarea de care ascultă Matei este venită dinspre lume: viața, dragostea, sexul îl cheamă pe Matei și el se trezește încetul cu încetul, iar pe măsură ce se trezește, îl vedem pe acesta cum își programează realitatea și plătește toate polițele, cea mai importantă fiind către Corina. Odată ce Matei se trezește la realitate și începe să trăiască, încep să se întâmple tot felul de lucruri în viața lui, dar trăiește ca și cum ar fi tot în virtual, chiar și atunci când, după trei ani de abstinență face cu o femeie. În fapt, lumea reală devine noua lui lume virtuală.

virtual-worldTrezirea lui Matei se face și cu ajutorul lui Ilarie, fiul portarului Institutului, care pătrunde noaptea în biroul acestuia și descarcă de pe internet articole în care se prezintă apariții misteioase ale Fecioarei Maria în Medjugorje. Ilarie este un puști de 18 ani, plin de credință, care îl fascinează pe Matei prin puterea cu care, după gândurile acestuia, crede într-o lume în care se întâmplă miracole, în fond, credința lui fiind tot un fel de intrare într-o virtualitate. A doua chemare este înspre credință, chemare de care nu știm sigur dacă ascultă sau nu, cert este că pe Matei îl interesează în mod direct felul în care își prezintă Ilarie teoria conform căreia singura scăpare a lumii moderne este o întoarcere spre feminitate, tandrețe, sensibilitate, acesta fiind în fond scopul aparițiilor misterioase ale Fecioarei Maria. Feminitatea îl atrage în mod deosebit și tot romanul vibrează de feminitate, toată existența ficțională a lui Matei fiind sub semnul femeilor: mama, Diana, pe când avea cinci ani, Corina, prima lui iubire, Ana Maria, Angel și Ioana, nepoata directorului. El se învârte în jurul femeilor, ascultă de chemarea lor, aceasta fiind de fapt o a treia chemare, aceea de a descoperi femininul din el, din femei și din lume.

Romanul este scris fără paragrafe, dintr-o bucată, este împărțit doar în capitole și autoarea nu folosește niciodată punctul, de unde și conceptul ei de a scrie o trilogie a virgulei, fiindcă,Medjugorje-picture crede ea, în lume nu există niciodată punct, doar moartea încheie cu adevărat ceva. Dialoguile, la fel ca și în celelalte romane ale trilogiei, sunt cuprinse în interiorul textului, astfel că acesta curge fără oprire, într-un flux al conștiinței, existând deserori chiar și gânduri care nu sunt duse până la capăt. Dacă în Cinci nori… sau în Viețile paralele autoarea folosește mai multe voci, mai mulți naratori, de data aceasta Matei este singurul narator, tot ce se întâmplă în carte este viziunea lui, chiar și atunci când alte personaje vorbesc sau povestesc ceva, gândurile lui sau comentarii tăcute sunt prezente. În timp ce vorbește cu alte personaje Matei își duce mai departe gândurile, cele mai multe nerostite. În plus, se face trecerea bruscă de la un eveniment la altul, iar lumea privită prin ochii lui Matei funcționează ca unul din programele sale: totul are un rost, un rol, o utilitate, un plan general.

Vedem la Florina Ilis dragostea pentru scris, ei chiar îi face cu adevărat plăcere să își imagineze narațiuni, personaje, găsește noi tehnici de exprimare, recurge la tot felul de procedee narative, combină stiluri, este o adevărată entuziastă a scrisulul, o autoare care respiră prin cuvinte, trăiește prin literatură. Acest lucru mi se pare exreordinar și poate acesta este unul din motivele pentru care cărțile ei sunt atât de bune, faptul că le scrie cu plăcere. În contextul operei sale, Chemarea lui Matei este cel mai personal roman, așa îl simt, eul lui Matei este în fapt eul auctorial care se analizează pentru a se releva lumii sub formă de literatură.

Celalalte numere ale dosarului aici, acolo si colea.

(foto: 1, 2, 3)

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Ion-Valentin Ceaușescu
Co-fondator SB, Redactor-editor

Absolvent al Facultății de Litere (secția LUC) și al masterului TL-LC (2014), ambele la Universitatea București, este redactor-editor SB. Coordonator „Scrie-ți Povestea în Iași” (happening interactiv, în cadrul FILIT Iași). În 2015 debutează cu volumul de versuri „La o țigară cu umbrele” (Ed. Karth). Valentin este pasionat de rock, fotografie și poezie.

Număr articole publicate : 227